Ziare.com

CCR a decis ca legea care reglementeaza executarea pedepsei la domiciliu este neconstitutionala

Miercuri, 04 Iulie 2018, ora 23:35

   

CCR a decis ca legea care reglementeaza executarea pedepsei la domiciliu este neconstitutionala
Curtea Constitutionala a admis miercuri sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in legatura cu legea care reglementeaza executarea pedepsei la domiciliu, instanta suprema semnaland, intre altele, ca actul normativ nu cuprinde o reglementare propriu-zisa a regimului detentiei la domiciliu si a modalitatii de supraveghere a persoanei condamnate care executa pedeapsa prin detentie la domiciliu.

CCR arata, intr-un comunicat de presa, ca a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2-5 si pct.10 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal sunt neconstitutionale.

"In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea masurii detentiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executarii pedepsei cu inchisoarea, afecteaza nu numai caracterul previzibil al legii, ci si scopul acesteia, acela de a institui masuri de natura judiciara, alternative de executare a pedepsei privative de libertate. Prin urmare, Curtea a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2, 3, 4 si 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 nu respecta cerintele de calitate a legii, incalcand prevederile art.1 alin. (5) din Constitutie. Referitor la dispozitiile articolului unic pct.10 din legea supusa controlului, Curtea a retinut ca acestea creeaza incertitudine in procesul de aplicare a legii cu privire la autoritatea competenta sa dispuna liberarea conditionata, incalcand art.1 alin. (5) din Constitutie, din perspectiva lipsei de claritate si previzibilitate a normei legale", arata CCR.

Instanta suprema a sesizat CCR in 8 iunie asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, care introduce un regim de detentie la domiciliu pentru condamnarile de pana la un an de inchisoare, inclusiv pentru cei condamnati pentru coruptie, exceptie facand faptele cu violenta.
"Contrar denumirii (<< regimul detentiei la domiciliu >>) si contrar exigentelor constitutionale privind previzibilitatea legii, art. 381 nu cuprinde o reglementare propriu-zisa a regimului detentiei la domiciliu si a modalitatii de supraveghere a persoanei condamnate care executa pedeapsa prin detentie la domiciliu. Unica dispozitie care priveste regimul detentiei la domiciliu este inclusa in art. 381 alin. (3), prin care se stabileste ca prevederile art. 221 C. proc. pen. se aplica in mod corespunzator. Or, aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 221 C. proc. pen. nu se poate realiza in cursul executarii pedepsei, continutul dispozitiilor art. 221 C. proc. pen. fiind incompatibil cu domeniul executarii pedepselor. In primul rand, art. 221 C. proc. pen., care reglementeaza continutul masurii preventive a arestului la domiciliu, stabileste competente pentru judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si instanta investita cu judecarea cauzei, nici judecatorul de drepturi si libertati sau de camera preliminara si nici instanta investita cu judecarea cauzei neputand prelua competente in cursul executarii pedepsei. In al doilea rand, obligatia prevazuta in art. 221 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. - constand in prezentarea in fata organului de urmarire penala, a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata ori de cate ori este chemat - este intrinsec legata de existenta unui proces penal pe rol, neputand fi dispusa in cursul executarii pedepsei si neputand fi aplicata in mod corespunzator in cursul executarii pedepsei. In al treilea rand, inlocuirea cu masura arestarii preventive, reglementata in art. 221 C. proc. pen., nu poate fi aplicata in mod corespunzator in cursul executarii pedepsei", subliniaza instanta suprema in sesizarea transmisa CCR.

De asemenea, pct. 5, cu referire la art. 381 alin. (1), excepteaza de la executarea pedepsei prin detentie la domiciliu persoanele condamnate pentru fapte comise "cu violenta". "Asa cum s-a sustinut in Hotararea nr. 2 din 26 aprilie 2018 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, referirea la faptele comise << cu violenta >> nu permite identificarea, in mod exact, a sferei faptelor exceptate de la executarea pedepsei prin detentie la domiciliu", se arata in document.

Potrivit sesizarii, pct. 5, cu referire la art. 381 alin. (2), stabileste ca "prevederile alin. (1) se aplica si persoanelor condamnate care mai au de executat 18 luni pana la implinirea fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata din pedeapsa initiala a inchisorii mai mare de un an. "Sub un prim aspect, din referirea la aplicarea "prevederilor alin. (1) " nu rezulta, cu claritate, daca persoanele condamnate pentru fapte comise "cu 5 violenta" sunt exceptate sau nu sunt exceptate de la beneficiul dispozitiilor art. 381 alin. (2) . Sub un al doilea aspect, art. 381 alin. (2) nu furnizeaza elemente suficiente cu privire la modul de calcul al fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata, in sensul ca nu se precizeaza care este influenta dispozitiilor art. 551 referitoare la "compensarea in cazul cazarii in conditii necorespunzatoare" asupra calculului fractiei minime obligatorii. Sub un al treilea aspect, art. 381 alin. (2) nu reglementeaza situatia persoanelor care au de executat mai putin de 18 luni pana la implinirea fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata (de exemplu, persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii de 1 an si 6 luni) ", spune instanta suprema in sesizarea transmisa CCR.

ICCJ mai reclama faptul ca pct. 10 (art. 97) modifica procedura de acordare a liberarii conditionate, in contradictie cu dispozitiile art. 587 C. proc. pen. Astfel, prin dispozitiile art. 97, in forma modificata, competenta de a dispune liberarea conditionata este atribuita judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, iar prin dispozitiile art. 587 C. proc. pen., nemodificate, liberarea conditionata este mentinuta in competenta instantei (judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere).

Camera Deputatilor a adoptat in 6 iunie modificarile la proiectul de lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, introducand un regim de detentie la domiciliu pentru condamnarile de pana la un an de inchisoare, inclusiv pentru cei condamnati pentru coruptie, exceptie facand faptele cu violenta.

Potrivit unui amendament propus de PSD, "regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate pentru fapte comise fara violenta la pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani pentru fapte comise cu violenta".

De asemenea, persoanele condamnate la o pedeapsa cu inchisoare de pana la un an, si care nu a comis fapte cu violenta, realizeaza arestul prin detentie la domiciliu.

Totodata, regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenta la pedeapsa inchisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise fara violenta la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani.

O alta modificare a grupului PSD spune ca persoanele care mai au de executat 18 luni pana la implinirea fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata din pedeapsa initiala a inchisorii mai mare de un an beneficiaza tot de arest la detentie.

De asemenea, pentru fiecare lucrare stiintifica publicata sau inventie si inovatie brevetata, se considera 20 de zile executate din pedeapsa.

"Caracterul stiintific al lucrarilor elaborate de catre detinuti este stabilit, potrivit dispozitiilor legale, de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, denumit in continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii, denumita in continuare UEFISCDI", se arata in textul modificarilor.

O alta modificare adoptata ii apartine deputatului UDMR Marton Arpad si prevede ca persoanele condamnate au dreptul de a participa la inhumarea sau incinerarea sotului sau sotiei, a unui copil, parinte, frate sau sora ori bunic sau bunica pe o perioada de cel mult 5 zile, iar donducerea penitenciarului va asigura paza pe toata durata permisiunii de iesire pentru condamnatul cu privire la care apreciaza ca prezinta un pericol pentru ordinea publica in cazul iesirii din penitenciar.

Persoanele condamnate pot fi invoite si in caz de motive umanitare. Invoirea din motive umanitare se poate acorda pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum si in caz de calamitate.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: NEWS.RO

Articol citit de 2149 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Pana si sluga voastra psd-ista de la ccr nu poate sa va scoata basma

curata la mizeriile de legi pe care le faceti mafioti infractori !

 

OPOZITIA ASTA ABSURDA , cind eforturile devin inutile ,

pentru ca , condamnatul putea face puscarie in sinul familiei , eventual putea merge la o partida de vinatoare sa ne scape de mistreti , daca ne gindim la imensul potential al unui cretan galagios ...deputatul mitraliera .

 

de ce mai este mentinut

un parlament anticonstitutional?

 

Tre' să fie o scăpare pe undeva

Bănuiesc că textul nu preciza că vor face puscărie acasă doar aceia care detin piscină, teren de tenis si heliport.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor