Codul Jurnalistului
Ziare.com este echidistant din punct de vedere politic si nu simpatizeaza implicit sau explicit cu nici o formatiune politica. In sustinerea acestei pozitii, politica editoriala prevede:

Accesul: trebuie sa fie echilibrat pentru toate formatiunile politice

Textele informative trebuie sa fie delimitate clar de cele de opinie. Textele informative trebuie sa fie exacte, obiective, sa nu contina pareri personale si sunt realizate de catre redactia Ziare.com. Opiniile trebuie sa respecte normele jurnalistice si sa aiba o argumentare corespunzatoare; acestea sunt furnizate de peste 50 de colaboratori ai Ziare.com (Si tu poti sa scrii pe Ziare.com!) . Alegerea temei si pozitionarea fata de subiect sunt lasate la latitudinea autorului.

In virtutea libertatii de expresie, in cadrul opiniilor ziaristul are dreptul de a critica, argumentat, atat Puterea, cat si Opozitia, considerand drept unic criteriu de judecare a faptelor raportarea lor la legile tarii si la principiile morale.

Jurnalistul are obligatia sa solicite si sa publice punctele de vedere ale tuturor partilor implicate in cazul unor pareri divergente. De asemenea, nu este permis sa aduca acuzatii fara sa se ofere posibilitatea persoanei invinuite sa-si exprime punctul de vedere. Ziare.com ofera dreptul la replica pentru orice persoana care este subiectul unui articol si considera ca informatia prezentata este incorecta sau incompleta. Pentru dreptul la replica se acorda aceeasi vizibilitate la publicare ca a articolului vizat. Acordarea dreptului la replica este facilitata de un sistem simplu, accesibil online – Dreptul la replica.
Jurnalistilor le este garantata independenta editoriala. Nu exista niciun interes comercial sau de alta natura care sa dicteze sau sa altereze felul in care se scrie un articol. In exercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritati publice sau cu societati comerciale, jurnalistilor le sunt interzise intelegeri care le-ar putea afecta impartialitatea. Jurnalistul nu trebuie sa accepte niciun fel de privilegii, cadouri sau favoruri care ii pot compromite integritatea.

Jurnalistul are datoria de a relata adevarul, indiferent de consecintele ce le-ar putea avea asupra sa.
Jurnalistul va reproduce citatele cu acuratete. In cazul citarii partiale, jurnalistul este obligat sa nu denatureze mesajul persoanei citate.

Jurnalistul poate utiliza in articole doar informatiile de a caror veridicitate este sigur si dupa ce acestea au fost verificate, de regula, din cel putin 2 surse credibile.

Jurnalistul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte. Stirea de presa trebuie sa fie exacta, obiectiva si sa nu contina pareri personale.
Jurnalistul este obligat sa exprime opinii pe baza unor fapte incontestabile.

Jurnalistul este dator sa respecte prezumtia de nevinovatie. Nicio persoana nu va fi prezentata drept vinovata pana cand o instanta juridica nu se va fi pronuntat, printr-o decizie definitiva si irevocabila.
Jurnalistul nu va aduce acuzatii fara sa ofere posibilitatea celui invinuit sa isi exprime punctul de vedere.

Interesul public este interesul general al comunității căreia jurnalistul i se adresează și privește probleme comune la nivel local, național, politic, economic, sportiv etc. Interesul public este diferit de interesul publicului.
Jurnalistul are datoria de face publice informațiile de interes public, fara a utiliza insa informatia contra persoanei vizate în scopuri de divertisment sau alte scopuri nemotivate de interesul public.

Jurnalistul trebuie sa respecte dreptul la viata privata si demnitatea persoanelor. Publicarea de informatii privind viata privata este permisa doar atunci cand interesul public prevaleaza in fata protectiei imaginii persoanei.
Trebuie făcută distincția dintre persoane publice și persoane private. Persoanele publice, care ocupă funcții publice (alese sau numite) sau au expunere publică mare (prin celebritate, notorietate, supraexpunere mediatică) suportă o limitare a dreptului la intimitate, deoarece au acceptat voluntar aceste funcții, poziții publice și beneficiază de pe urma lor.

Identitatea victimelor accidentelor, calamitatilor, infractiunilor, cu precadere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie sa fie dezvaluita, cu exceptia situatiei in care exista acordul acestora sau al familiei (cand persoana nu este in masura sa-si dea acordul) sau cand prevaleaza interesul public. De acelasi regim de protectie a identitatii beneficiaza si persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilitati, refugiati etc.).
Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicati in evenimente cu conotatie negativa (accidente, infractiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. In acest sens, inregistrarile video si fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identitatii minorilor. Fac exceptie situatiile in care interesul public cere ca minorii sa fie identificati.

Jurnalistul va evita descrierea detaliata de tehnici si metode infractionale, tehnici suicidale, vicii si nu va utiliza imagini violente si alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita sa provoace, sa promoveze si sa dezvolte subiecte de presa pe marginea unor evenimente morbide. Infractiunile, crimele, terorismul, precum si alte activitati crude si inumane nu trebuie incurajate sau prezentate intr-un mod pozitiv.

Jurnalistul este dator sa nu discrimineze si sa nu instige la ura si violenta.

Jurnalistul va pastra secretul profesional privind sursele informatiilor obtinute confidential.

Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativa aparuta in materialele publicate.
Dreptul la replica se acorda pentru orice persoana care face subiectul unui articol si considera ca informatia prezentata este incorecta sau incompleta. Dreptul la replica se acorda atunci cand cererea este apreciata ca fiind indreptatita si rezonabila. Dreptul la replica se publica in conditii similare cu materialul jurnalistic vizat, in cel mai scurt timp posibil.