Ziare.com

Povestea uimitoare a romanului care a "stricat" Sculptura si a reinventat-o, dupa ce a mers 2.000 de km pe jos spre Paris Interviu

de Camelia Badea
Miercuri, 19 Februarie 2020, ora 14:09

   

Povestea uimitoare a romanului care a "stricat" Sculptura si a reinventat-o, dupa ce a mers 2.000 de km pe jos spre Paris Interviu
"A fost un intelept, muncitor, profund si responsabil. Si un om extrem de credincios. A fost un om spiritual, un antimodern ca orientare proprie. Si, in ciuda acestui fapt, lumea operei lui este una extrem de moderna, de un modernism radical", spune Pavel Susara despre marele sculptor roman Constantin Brancusi.

Povestea vietii lui Constantin Brancusi (19 februarie 1876 - 16 martie 1957) este cu adevarat uimitoare si frumos ar fi sa ne-o reamintim uneori si sa le-o repovestim celor tineri, de exemplu astazi, cu ocazia aniversarii nasterii lui.

"Am plecat de la 10 ani, pe jos, din Hobita-Pestisani. Tata era gospodar cu slugi in curte. La Craiova, am fost baiat de pravalie la restaurantul Spirtaru, din fata garii. Am stat sase ani si munceam cate 18 ore zilnic. La ceasurile trei dimineata, ma sculau birjarii cu ciocanitul codiristii de la biciusca in usa odaitei unde dormeam", povestea sculptorul despre prima plecare de acasa, citat de Adevarul.

A urmat o scoala de arte si meserii, iar in 1902 a absolvit Scoala de bellearte din Bucuresti. Dupa numai un an, pleca pe jos la Paris. Avea doar 27 de ani. Pleca pe jos pentru ca nu mai primise banii datorati pentru finalizarea unui bust al generalului Carol Davila, din cauza ca unii dintre membrii Consiliului fusesera nemultumiti de rezultat, cerandu-i sa ... micsoreze nasul si sa ajusteze epoletii.

Revoltat, a preferat sa renunte la bani. "Ar fi fost o munca usoara, dar ca de prostituata, care mi-ar fi adus cei cativa bani cat imi trebuiau ca sa-mi platesc un bilet de drum de fier pana la Paris. Dar ceva se innascuse in mine si nu am mai putut rabda. Am facut stanga-mprejur, fara nici un salut militar, spre marea panica si spaima a doctorului Gerota si dus am fost", a povestit Brancusi mai tarziu.

La Paris a fost nevoit sa lucreze ca spalator de pahare intr-un restaurant. "Am facut chiar o inventie pentru spalatul paharelor cu rapiditate. Pana la mine, se spalau in doua ape: un rand cu apa calda si un rand cu apa rece. Eu am suprimat apa rece si utilizam numai apa fierbinte. Apa fierbinte dizolva, automat, grasimile, era igienica si paharele se si uscau mai repede... Imi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar ma resemnasem", se destainuia peste ani Brancusi, citat tot de Adevarul. Iar povestea fascinanta a vietii marelui sculptor continua si va invitam sa o cititi pana la capat.

Suna familiar declaratiile de mai sus, nu-i asa? Cati dintre romanii de azi rezoneaza cu aceste marturisiri, recunoscandu-se pe ei insisi sau macar pe cativa dintre apropiatii lor? Nu-i nevoie sa ai studii inalte ca sa te "imprietenesti" cu Brancusi, sa ii respecti valorile, sa ii indragesti opera. E suficient doar sa incerci, sa vrei.

Intentionat sau nu, prin uriasul scandal declansat odata cu desemnarea Irinei Rimes ca ambasador onorific al Zilei Constantin Brancusi 2020 ministrul Culturii a reusit sa trezeasca interesul publicului asupra unui subiect care neinsotit de un scandal ar fi trecut cel mai probabil aproape neobservat: aniversarea nasterii marelui sculptor roman.

Va invitam sa cititi un interviu neconventional acordat de istoricul si criticul de arta Pavel Susara, care a acceptat cu greu provocarea noastra (din motive lesne de inteles).

Daca ati fi dvs ambasador onorific al Zilei Brancusi, ce le-ati spune oamenilor care nu stiu prea multe despre el (din diverse motive), in special tinerilor, care nici nu au prea multa rabdare?

Eu as putea sa le ofer o sumedenie de informatii si chiar sa incerc sa fiu simpatic, sa fac ghidusii ca sa se uite la mine cu un oarecare interes, dar mesajul meu nu va trece dincolo de cei care ma stiu pe mine si il stiu deja pe Brancusi.

Ar fi absolut inutila calitatea mea de ambasador al lui Brancusi pentru a cuceri noi spatii, noi teritorii. Pentru a aprofunda spatiile existente sunt foarte util, si eu, si altii din aceeasi categorie cu mine.

Exista o falie, care tot creste, intre cei care cunosc foarte multe (despre Brancusi, dar nu numai despre el) si cei care nu cunosc mai nimic. De ce sa nu incercam sa apropiem cele doua lumi, sa cream punti intre ele? De exemplu, daca ati fi invitat la un liceu si copiii aceia s-ar uita la dvs asteptand sa le vorbiti, sa le explicati, ce le-ati spune despre Brancusi?

Le-as spune ce sanse poate sa aiba un copil al nimanui daca reuseste sa si le identifice si sa isi urmareasca Steaua.

Bun. Se poate sa continuam?

Se poate, dar prin propriul exemplu, extrem de cald si de convingator - Irina.

Deci tot la ea ajungem?! Perfect...

Tot la ea ajungem, pentru ca eu nu pot sa le spun copiilor decat lucruri generale, care tin de noroc, de sanse, de circumstante, astrale sau pamantesti, dar nu pot sa le spun care e semnificatia acestei intamplari, care e natura acestei forme de revelatie intr-o persoana cu un potential exceptional.

Dar Irina poate sa le spuna, prin propriul ei exemplu! Si ea vine de la tara, e un copil care nu a avut acces la cultura, care si-a dobandit totul pas cu pas. Ea poate sa dea propriul ei exemplu.

Abia urmatorul pas e interventia mea - sa le spun demersurile lui Brancusi, prin ce a trecut el. Sa le spun cum a inceput, cum a "stricat" Sculptura si a reinventat-o. Le spun povestea unei distrugeri pentru a fi posibila o renastere in alta dimensiune.

Va rugam spuneti-ne povestea acum.

Eu pot sa spun lucrurile astea, dar in masura in care am stabilit deja un cod de comunicare, pentru ca noi stim. Tu te poti duce singura sa vezi Coloana sau Patrimoniul Brancusi din muzeele Romaniei, fara sa ai nevoie de un ghid, decat de ghidul muzeului respectiv, care sa iti spuna cum a ajuns lucrarea acolo, de exemplu.

Dar un tanar de 18-19-20 de ani care a crescut intr-un alt tip de provocare, care are alte mitologii, care are alte interese, nu trebuie luat cu lucruri complicate, grele, trebuie ghidat frumos si de catre cineva credibil.

Si, totusi, haideti sa incercam impreuna.

Bine, uite, eu am sa va spun care e importanta fundamentala a lui Brancusi, pe care nu au remarcat-o cohortele de exegeti de pana acum.

Brancusi se naste si se dezvolta intr-un spatiu fara sculptura, pentru ca Romania, fiind asezata in spatiul confesiunii ortodoxe, a crestinismului oriental, avea interdictie la chipul cioplit si pana in secolul XIX noi nu am avut sculptura! Cine vorbeste despre sculptura in spatiul ortodox pana in secolul XIX bate campii sau face abuz de termeni.

Cioplirile de pietre funerare, de cruci, de catapetesme si de scaune imparatesti? Aia nu e sculptura, aia e cioplire.

Foarte interesant, nu stiam asta.

Si, atunci, Brancusi vine intr-o "scoala" - sculptura noastra - care era mai mare decat el cu vreo doua decenii. El vine si invata ceea ce au adus sculptorii occidentali in Romania - academismul sculpturii, conventia tridimensionalului occidental - dupa care pleaca la Paris si da cu ea de pamant, o face praf, si revine la formele arhaice, la formele care nu mai au legatura cu "biftecul" pe care il denunta el la Michelangelo, nu mai are legatura cu cadavrul, cu mimetismul.

El incepe sa gaseasca forme de impacare a iconoclasmului de tip oriental cu iconodulia (cult exagerat si superstitios al imaginilor sacre - n.red.) de tip occidental. Asta face Brancusi.

Da, numai ca nu poti sa le spui lucrurile astea unor oameni care nu inteleg. Si nu inteleg nu pentru ca nu au capacitatea sa inteleaga, ci pentru ca nu au fost pregatiti de scoala sa inteleaga.

Ce credeti, Constantin Brancusi a fost un geniu, un om talentat sau pur si simplu un norocos care a trait intr-o conjunctura favorabila?

"Geniu" e un mod de a spune, o inventie romantica. Brancusi a fost un om extrem de serios. Extrem, extrem de muncitor, de asezat, de riguros in ceea ce facea, cu o manualitate exceptionala si cu un nivel intelectual foarte bun. Cei care l-au transformat intr-un taran transhumant, intr-un transplant carpatin salbatic in inima Parisului bat campii, asa cum bat campii despre multe lucruri legate de el.

Brancusi era un intelept in sensul oriental al cuvantului. El vorbea foarte bine limba franceza si se exprima nuantat (nu se mai putea exprima in romana cum se exprima in franceza!) si, ceea ce nu prea stie lumea, Brancusi vorbea germana. Deci avea acces la cultura mare si una dintre lucrarile lui de capatai a fost Milarepa, o carte de intelepciune orientala, de lirica si filosofie budista, care tot de spatiul oriental se leaga.

Asta a fost Brancusi: un intelept, muncitor, profund si responsabil. Si un om extrem de credincios. A fost un om spiritual, un antimodern ca orientare proprie. Si in ciuda acestui fapt, lumea operei lui este una extrem de moderna, de un modernism radical.

Poate fortez nota, poate o sa va deranjeze ce voi spune, dar credeti ca putem face o punte peste ani intre tanarul Brancusi, care a plecat la 27 de ani din Romania, si exodul tinerilor de azi?

Putem, pentru ca a fost vorba despre aceeasi indolenta, aceeasi lipsa de implicare a factorului responsabil de destinul societatii, si atunci ca si astazi.

Tu stii ca Brancusi a ratat in Romania cel putin 4 monumente, iar cele pe care le-a facut le-a facut din intamplare si pentru ca au fost comenzi private?

Nu stiam. Cum adica le-a ratat?

El a propus primarului Bucurestiului Dobrescu (Dem I. Dobrescu, primar intre anii 1929 - 1934 - n.red.), cu care a avut si o intelegere, aproape incepuse demersul, sa ridice o coloana imensa intr-o piata bucuresteana. Cand au vazut aia despre ce e vorba, evident cu "stiinta enciclopedica" a tuturor romanilor, au calificat imediat lucrarea (si poti banui imediat cam in ce zona de semnificatie au dus-o...). Asa ca a cazut toata lucrarea.

Trebuia sa faca un memorial Goga la Ciucea. A cazut si el. Trebuia sa faca un monument Spiru Haret. A cazut si ala. Trebuia sa faca un monument Caragiale la Ploiesti. A cazut si el din cauza palariei, pentru ca ploiestenii il voiau pe Caragiale cu palarie (elementul lui distinctiv), iar Brancusi a spus ca el nu se ocupa cu pret-a-porter...

Este aceeasi situatie - statul roman este complet indolent, ar fi avut cel putin 3-4 prilejuri in ultima perioada sa conserve in tara lucrarile lui Brancusi, cele revendicate, si sa imbogateasca patrimoniul Brancusi cu artefacte si cu piese de inventar scoase la diverse licitatii.

Cea mai scumpa era 1,5 milioane de euro. Atata fura un mafiot bine asezat in zona de confort a politicii romanesti in 3 zile...

Ati atins un punct sensibil: campania pentru Cumintenia Pamantului. Ne spuneati in 2016, cand am discutat despre subiect, ca am putea rata achizitia capodoperei din "lene civica". Pana la urma, de ce am ratat cumpararea sculpturii?

Din lene civica. Dar eu va spun acum, retroactiv, ca daca vectorii acelei campanii ar fi fost Irina Rimes, Grigore Lese, Ada Milea, cativa creatori de show-biz-uri majore, s-ar fi adunat bani pentru acea campanie, s-ar fi motivat si lumea. Dar s-a folosit acel "tren cu rusi care ne fura copiii" si aia a fost...

Erau Cumintenii ale Pamantului mamii lor prin mall-uri, facute din plexiglas si cu cutii ale milei langa ele. Pai, ce campanie e aia?! O campanie de contributii pentru un scop major de tipul acesta nu e o cutie a milei, e cu totul altceva.

Va mai pun o intrebare, neplacuta, dar va rog mult sa ne raspundeti: Ce le spuneti celor care gandesc asa: 'Si la urma urmei, de ce ar trebui sa stie tinerii despre Brancusi? Mai bine sa invete cum sa ia un credit la banca'? Cu alte cuvinte, de ce mai e important in ziua de azi sa stim cine a fost Constantin Brancusi?

Pentru ca Brancusi si orice alt mare artist (dintotdeauna, nu doar din contextele noastre imediate) nu reprezinta chestiuni facultative pentru umanitate, nu sunt lucruri facultative in viata noastra, acesti creatori sunt barometre pentru natura umana. Ei dau masura asezarii noastre in lume, a capacitatii noastre de a determina locul pe care il avem in spatiu si in timp, de a ne raporta la scara Universului.

Creatorii sunt probele pe care specia le da in fata sansei ei de a fi mai puternica decat destinul efemer al fiecarei persoane in parte.

Brancusi nu este optional pentru specie. Sigur ca o persoana sau alta pot sa il ignore, dar specia descopera prin Brancusi care e starea ei de sanatate - de sanatate simbolica, de sanatate morala si de sanatate a structurilor ei vitale. Asta este un artist.

Artistul nu e o problema de weekend, nu e un episod de loisir, e o forma de masurare a existentei noastre in lume, a sansei noastre de a exista sau nu. Si noi nu existam printr-un credit luat de la o banca, prin asta supravietuim. Noi existam prin constiinta pe care o avem, ca fiinte care au depasit stadiul de patruped.

Citeste si: De ce s-a vandut pictura din imagine cu 37 de milioane de euro si cum se stabileste pretul unui tablou Interviu.



In loc de concluzii

Dupa declansarea scandalului public, o rugaminte inedita i-a fost adresata Irinei Rimes de catre europarlamentarul USR Clotilde Armand, care a profitat de ocazie si a rugat-o pe tanara ambasadoare onorifica sa le povesteasca celor care o urmaresc pe retelele de socializare cum a fost umilit Brancusi de comunisti.

"Sa le explice tinerilor ca marele artist Constantin Brancusi dorea sa doneze statului roman 230 de sculpturi, 41 de desene, 1.600 de fotografii, si piese de mobilier. Sa le spuna ca, dupa ce a aflat decizia autoritatilor romane de a-i refuza donatia, Brancusi a renuntat la cetatenia romana, la 1 august 1951, si a cerut cetatenia franceza, pe care a obtinut-o in anul urmator. Din cauza asta Constantin Brancusi si-a retras oferta pe care o facuse statului roman si a donat Frantei toate operele din atelierul sau de la Paris", a scris Clotilde Armand pe Facebook.

De altfel, tot comunistii au fost cei care au vrut sa darame Coloana Infinitului, dupa cum reiese din documentele vremii.

"Intrucat orasul Tg. Jiu a mostenit de la vechile regimuri burghezo-mosieresti diferite monumente asezate fara nici o estetica pe raza orasului si fara sa aiba un rol bine definit pentru culturalizarea poporului, asa cum de exemplu se afla si o coloana metalica introdusa in fundament de beton si situata in partea de Est a orasului in noul parc creat in cursul anului 1937. Tinand seama ca aceasta coloana prin materialele rezultate din demontarea ei ar putea folosi la alte lucrari edilitare de prima necesitate a orasului Tg. Jiu, va rugam a ne da cuvenita aprobare pentru daramarea ei, materialele fieroase rezultate putand fi predate D.C.A. din localitate", se arata intr-un document din arhiva vremii.

Afla si alte detalii incredibile despre Intentiile comunistilor de desfiintare a Coloanei fara Sfarsit.

Insa una dintre cele mai amare concluzii ale dezbaterii publice declansate zilele trecute de ministrul Culturii a fost subliniata de Alexandru Nicolae, doctor in filologie si cercetator la Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan - Al. Rosetti".

"Exista totusi un vinovat? Din nou, cred ca da: acest vinovat este sistemul de educatie romanesc. Nu cred ca despre Brancusi (ca de altfel, si despre alti mari creatori romani - artisti, scriitori, inventatori etc. - care n-au avut sansa sa fie inclusi in canon) ar trebui sa aflam la evenimente efemere, de obicei monotone si sforaitoare, de tipul Ziua 'Brancusi' 2020.

Ar trebui sa aflam de la scoala si de la muzeu. (...) Asadar, un sistem de educatie care, pe langa alfabetizarea minimala, nu este capabil sa asigure o pregatire culturala in spiritul insuflarii valorilor nationale este, prin definitie, un sistem de educatie partial falimentar", a scris Alexandru Nicolae, intr-un articol publicat pe platforma Republica.

Va invitam sa vizionati aici un documentar al TVR despre viata si opera lui Constantin Brancusi:


Cititi mai multe despre cateva initiative controversate ale politicienilor romani legate de Constantin Brancusi:


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 11884 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
15 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Va multumesc INFINIT de mult pentru acest articol.

A trezit in mine amintiri pe care nu le voi uita niciodata.
Brancusi insusi este un monument al sufletului romanesc.
Dezgustat de brutalitatea comunismului proaspat instalat, a ales sa renunte ca pasaportul romanesc si sa fie naturalizat francez. Si prin aceasta cetatenie, Brancusi nu a facut altceva decat sa se identifice cu arta universala, reprezentata de civilizatia franceza. S-a intors, intr-un fel, la sursele culturii secolului XX.

Multumesc inca odata pentru articol.
Am sa privesc video-urile atasate cu mare placere.

 

Corect ! Educatia ne lipseste ...

De aceea multi nu stiu mai nimic despre cultura, despre munca, despre seriozitate si, de ce nu, despre bani si economie !

 

Asta-i lumea noastra...

Multumiri pentru aceasta incursiune in viata si lumea lui Brincusi. Admirabila prezentare.
Dincolo de... ma incarc cu un gust amar. De regula, la momentul rasfoirii ,,ziarelor", obisnuiesc sa arunc o privire si spre tagma celor care-si posteaza comentariile la rubrica dosita, pe tema subiectului abordat. Uneori m-am afisat si eu cu parerile mele in devalmasia care nu contenea sa creasca de la ora la ora. De data aceasta - surpriza! Nici vorba de imbulzeala la ,,adauga un comentariu"si asta spune multe despre cine sintem si despre fariseimsul din noi. Ne place balacareala despre mizeria din politica, din justitie si de oriunde este prezenta si tinem sa contribuim la amplificarea ei. Felicitari hello pentru subliniere. In adevar, totul pleaca de la educatie. Nici sapte ani de-acasa, nici scoala ca lumea, nici orizont de implinire nu mai exista. Ma intreb cind se vor trezi cei care ne conduc?

POATE CA VIATA UNORA E prea monotona si plictisitoare , daca

nu ar exista arta barfei care te poate implica in orice are omenirea de bagat in seama cand , poti sa-ti dai cu parerea despre ce ar trebui sa fie arta si talentul , desi nu prea te intereseaza sau nu ai dorit sa stii prea mult daca , a fost Brancusi un meserias iscusit sau , un om de cultura in felul sau ...nici daca Simona joaca un tenis de top sau este o mironisita care deranjeaza Parlamentul cu niste mofturi cam bizare .

Cat de senzationala ar fi putut fi viata lui Brancusi , dupa dorinta unui critic consacrat , sau , a fost doar un troc cu ministrul culturii care a considerat ca nurii lui Irina nu sunt foarte cunoscuti pentru snobii nostri.

Nu cred ca maestrii pot fi ajutati cu ceva dar , i-am putea deranja daca vrem sa-i introducem in locuri neprietenoase si intr-un mod kitschos ...

@hello

Sa nu credeti ca francezul mediu si,mai ales,americanul mediu este mai cult decat romanul mediu!
V-o spun ca unul care am trait 10 ani la Paris si 30 de ani la New York!
Sa nu ne punem cenusa in cap!
In urma cu multi ani eram in vizita la atelierul lui Brancusi de la Centrul Pompidou!
Era inainte de deschidere si se formase o coada!
Niste doamne ma intrebau ce viziteaza!!!!!
Le-am explicat ca este vorba de parintele esentialismului
in sculptura!
Oricum,in ignoranta lor ,erau avide de cunoastere!Teo

Brancusi

Este incontestabil unic in felul lui,e omu care a lasat totu in urma lui si a plecat la drum,chiar daca nu stia ce-l asteapta.Cand s-a intors in tara, a spus o vorba...P rosti,v-am lasat,P rosti va gasesc,care ramane universal valabila,pt cei care nu intereseaza Cultura Romana si inaintasii ei.Iar lovitura de gratie a primit-o de la politrucii vremii,care au refuzat oferta scluptorului,de a primii toata opera lui.Nonsolant,au spus ca totu nu are nici o valoare.Toate aceste sclupturi,trebuiau sa fie in Romania,la Muzeul National,dar ca un facut, sunt inprastiate in lumea larga,ca si spiritul lui rebel,dar constructiv in acelasi timp.Ar trebui ca acesti inaintasi sa fie studiati,la fel ca Eminescu,sau Rebreanu. Simplu un Roman ramane tot Roman,oriunde s-ar afla....Nu cred ca Enescu,este privit altfel,decat ca un geniu Roman....

 

"Arta ar trebui să fie numai bucurie!..." - C-tin Brancusi

O bucurie la ceas de sarbatoare a sufletelor si acest articol, cu interviul de bun-simt si intelepciune nesofisticata al criticului Pavel Susara.

Pliat anume pe tiparul lui Brancusi.

Dar numai pentru aceia care inteleg prin astfel de sarbatoare tihna, limpezime, simplitate, bucurie.

Asa cum a fost insusi Constantin Brancusi.

Cu bunele si relele lui, ca om, cu toanele si credintele sale ca artist, cu harul pe care i l-a insuflat Dumnezeu si asupra caruia omul din fiecare din noi poate sau nu sa-si scoata palaria.

Iara daca nu intelegem, nu-i bai, fiecare ne avem limite dincolo de care nu trebuie sa facem sfortari supraomenesti ditirambice pentru a-i incredinta pe ceilalti de contrariu.

Exista internetul, oricine are acces la creatia sculptorului Constantin Brancusi.

Gandesc, insa, ca vorbele sale simple pot constitui adevarata punte intre noi si ceea ce vedem iesit de sub dalta sa haruita.

Un ragaz de ne-am lua, ca sa aruncam o privire cu ochii sufletului la spusele sale, poate ca am simti dislocandu-se bucati masive de piatra din interiorul nostru, niciodata sculptate de cineva, piatra care ar putea chiar sa-si doreasca a zbura...

 

Din mainile lui Constantin Brancusi iesea viata in forma sa

cea mai epurata. Pasarea Maiastra este imaginea unui suflet, portretul unui inger.

"Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii." - C-tin Brancusi

"Arta ar trebui să fie numai bucurie!... De aceea, nu există "artisti", ci numai oameni care simt nevoia să lucreze, intru bucurie! Să cante, asemenea păsărilor!"

"Lumea poate fi salvată prin artă. Artistul face, in fond, jucării pentru oamenii mari."

"Arta este o oglindă in care fiecare vede ceea ce gandeste."

"Arta rămane o taină si o credintă. Iar cand se face după vreo teorie, este falsă."

"Arta trebuie să apropie, iar nu să depărteze; să umple, iar nu să sape prăpăstii in bietele noastre spirite, si asa destul de răscolite de intrebări."

"In sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie - nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poti culege de oriunde si oricand. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanentei noastre copilării in viată."

"Nu vă pierdeti timpul să luptati intre voi pentru a deveni voluminosi si mari, fiindcă nu e nici o diferentă intre mare si mic! Esenta frumusetii e aceeasi... adevărul absolut e inviolabil. Si nu uitati că suntem toti niste mucegăiti pe o bilă călătoare prin spatiu, nu vă umflati fiecare cu cate un succes anume, căci suntem toti in aceeasi găleată."

"In timpul copilăriei - am dormit in pat. In timpul adolescentei – am asteptat la usă. In timpul maturitătii - am zburat inspre ceruri..."

"Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul si nu descifrează nici viata."

"Nu căuta formule obscure sau mister in munca mea. Ele sunt bucurie pură pe care ti-o ofer. Uită-te la sculpturile mele pană cand le vezi. Cei mai apropiati de Dumnezeu le-au văzut."

"Nu putem să-l ajungem niciodată pe Dumnezeu, insă curajul de a călători spre el rămane important."

"Arta trebuie să apropie, iar nu să depărteze; să umple, iar nu să sape prăpăstii in bietele noastre spirite, si asa destul de răscolite de intrebări."

 

"Simplitatea este partea esentială a lucrurilor complicate." - C. B.

"Trupul omenesc este frumos doar in măsura in care oglindeste sufletul..."

"Să fii istet este ceva, insă să fii onest... aceasta in adevăr merită osteneala."

"Există in limba romană o diferentă intre inteligentă si desteptăciune. Eu ii ador pe cei inteligenti, insă ii detest pe destepti: căci ei sunt giruete in bătaia tuturor vanturilor."

"Ţăranii romani stiu de la mic si pană la mare ceea ce este bine si ceea ce este rău. Tablele lor de valori sunt cuprinse in proverbele, in datinile si in doctrina străbunilor - ca si in filosofia naturalitătii."

"Se poate că poezia pură este o rugăciune, insă eu stiu că rugăciunea bătranilor nostri olteni era o formă a meditatiei - adică o... tehnică filosofică."

"Prefer să creez aceste sculpturi si să gresesc; decat să nu gresesc si să recreez pe Venus din Milo - căci Venus din Milo a mai fost creată odată si este, vai, insuportabil de bătrană."

 

Cetatenia"franceza" a lui Brancusi si esenta romana a artistulului!

Vad ca pana si Clotilde Armand face un caz din cetatenia franseza dobandita de Brancusi in ultimii ani de viata(1952-1957)!
Este absolut irelevanta la nivelul unui geniu!
Un carton pe care este si o alta cetenie ,decat cea in care ai trait toata viata creiatoare ,nu schimba esenta nationala si spirituala a creatiei!
Ca cetatean francez Brancusi nu a mai creiat nimic!
Clotilde afirma ca Brancusi a devenit cetatean francez(atentie,nu francez!)dupa refuzul statului comunist de a-i accepta oferta operelor din atelierul sau!
In primul rand ca vorbim de un stat ilegitim(impus de tancurile rusesti si doborat de o revolutie populara)deci actele acestuia nu sunt relevante!
In al doilea rand am citit ca Brancusi a cerut cetatenie franceza pentru a putea lasa legal averea sa cuplului de romani(sic!) care l-au ingrijit in ultimii ani de viata!
Brancusi este 100% roman prin modul in care a trait(in plin Paris!)prin opera creata inspirandu-se din spiritualitatea romaneasca!
Brancusi nu are nici o legatura cu Franta decat locul in care s-a stabilit pentru a crea romaneste!
Stravinki a avut trei cetatenii:rusa(prin nastere)franceza si americana (prin naturalizare)!
Absolut nimeni nu indrazneste sa-i nege esenta rusa ca artist!Teo

 

Brancusi in timpul vietii nu a fost apreciat de nimeni!Clar!Amin!

-Primarulu Bucurestiului Dobrescu in anii 1929 - 1934,
impreuna cu comisia primariei,au respins propunerea lui Bracusi
-Propunerea ptr Memorialul Goga,la Ciucea a fost respinsa
-Propunerea ptr un monument la Spiru Haret a fost respinsa
-Monumentul ptr un bust al lui Caragiale a fost respins
-Comunistii trimisi la Paris ptr a vede "operele" lui Brancusi s-au intors inapoi la Bucuresti deziluzionati spunand,ca"Ceea ce face acolo Brancusi si un taran de la noi poate face acele lucruri"Deci nu a fost acceptat ca model de sculptor academic,cum marele sculptor Ion Jalea,academician,bun prieten al lui Brancusi ar fi dorit de fapt!Ca Brancusi sa fie recunoscut ca sculptor in Romania.Acesta fiind de fapt si motivul sedintei de la Academie!Recunoasterea lui Brancusi ca sculptor si nu asa zisa minciuna ordinara de a "Accepta donatia lui Brancusi".deoarece Brancusi nu a dorit sa doneze nimic Statului roman niciodata!Nu exista,nicaieri nici un document/act/scrisoare de la Brancusi din care sa reiasa ca macar acesta a avut intentia de a dona Statului roman macar o dalta sau un ciocan,daramite o lucrare.Acest lucru este confirmat cu fermitate de cel mai credibil si mare specialist in Brancusi,d-na Dr.Doina Lemny administratoarea muzeului Brancusi de la Paris!Dansa a afisrmat si afirma peste tot acest lucru,precum ca: "Este un mit,o minciuna folclorica imprastiata peste tot ,precum ca Brancusi ar fi dorit sa doneze ceva statului roman!/tot ceea ce Brancusi a dorit sa lase testamentar a lasat Statului francez"|!acest lucru il poate confirma si distinsul istoric si criticul de arta d-nul Pavel Susara !
După moarte a devenit celebru.......
"La drept vorbind, scria Pierre Schneider, in "L’ Express" din 5 aprilie 1962, Parisul n-a făcut mare lucru pentru a merita acest privilegiu, de a primi un cadou incomensurabil, fiindcă in cei 53 de ani petrecuti in Franta,Brancusi n-a primit nici o comandă de monument de la statul francez, nici un premiu, nici o distinctie oficială,n-a fost ales, membru ai Academiei de Belle Arte al Institutului Frantei,

 

Brancusi:"Last Statului francez tot!"

Cu un an inainte de a muri, in 12 aprilie 1956, Brancuși numise ca legatari testamentari
universali pe pictorii Alexandru Istrati si Natalia Dumitrescu, iar ca executor testamentar pe doctorul Pascu Atanasiu, cei mai apropiati prieteni din ultimii săi ani.
In testamentul oficial,care se găsește in Arhivele Statului francezvs Centrul Pompidou/Muzeul Brancuși există următorul documet testamentar:
"Las statului francez, pentru Muzeul National de Artă Modernă, absolut tot ceea ce vor contine,
in ziua mortii mele, atelierele mele situate in Impasse Ronsin nr. 11

 

D-na Clotilde Armand , adevarul despre Brancusi este la Paris!

"Sa le explice tinerilor ca marele artist Constantin Brancusi dorea sa doneze statului roman 230 de sculpturi, 41 de desene, 1600 de fotografii, si piese de mobilier. Sa le spuna ca dupa ce a aflat decizia autoritatilor romane din de a-i refuza donatia, Brancusi a renuntat la cetatenia romana, la 1 august 1951, si a cerut cetatenia franceza, pe care a obtinut-o in anul urmator. Din cauza asta Constantin Brancusi si-a retras oferta pe care o facuse statului roman si a donat Frantei toate operele din atelierul sau de la Paris", a scris Clotilde Armand pe Facebook,facand Copy&Paste dupa folclorul despre Brancusi imprastiat in presa noastra mioritica!.

Extras din interviul luat distinsei doamne Doina Lemny ,doctor in istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul National de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris,specialistă in sculptura din prima jumătate a secolului XX. /co-curatoare a celor, sapte expozitii tematice la Atelierul Brancusi din perioada 1998 - 2002,

ZIARUL DE VRANCEA:
Ca orice celebritate, si in jurul lui Brancusi se spun neadevaruri intrate in legenda.
S-au perpetuat exagerari pe care cercetatorul Doina Lemny le poate demonta?

DOINA LEMNY:

Cea mai mare ineptie care s-a vehiculat in ultimii ani, din nefericire sustinuta si in presa de istorici de arta respectabili
de altminteri, a fost ca Brancusi ar fi dorit sa lase atelierul statului roman, dar ca "comunistii" au refuzat aceasta oferta
pentru ca nu-l intelegeau pe compatriotul lor. Sint clisee fara sens care continua, desi nimeni nu a argumentat cu un document de arhiva.
Eu am parcurs toate arhivele si bineinteles ca nu exista nici un document care sa sustina aceasta idee. Brancusi a fost adulat de compatrioti
de la inceput si pina in ultimul an de viata, marturie sint scrisorile de la compatrioti pe care le-am publicat in volumul Brancusi inedit :
insemnari si corespondenta romaneasca publicat la editura Humanitas in 2004. in plina perioada stalinista la noi, Brancusi era vizitat de atasatii
culturali ai ambasadei romane la Paris care-l invitau in tara sa organizeze o expozitie personala, omagiala.
Acesta e doar unul din exemple. Dar unii jurnalisti si critici de arta romani nu vor sa ia in seama documentele scrise si prefera
sa brodeze in jurul unei idei confortabile si in ton cu vremea pe care o traim, si anume de a respinge total epoca comunista.

 

Fascinante,

Atit editorialul cit si comentariile.
Ma gindesc ca omul Brincusi a fost un cautator, un creator inspirit si genial. Cautarile sale au fost reusite si in final rasplatite prin recunostere universala a geniului sau.
Cautarea raspunsurilor la supozitii gen ce-ar fi fost dac-ar fi fost nu-si au rostul decit ca exercitii de imaginatie.
Totul a fost perfect.
Inspirat, Brincusi a lasat totul in urma si a plecat pe jos la Paris. Acolo a gasit spatial perfect pentru a-si manifesta geniul, pentru a-si desavirsi creatia, pentru a deveni universal. Inspiratia, geniul sau si Parisul l-au facut pe Bincusi universal. Greu de spus ce s-ar fi ales de faima marelui artist daca Raminea in mindra tara.
Asadar, pina la urma, totul a fost perfect.
Desigur ca toti suntem, in final, chiar inspirati, geniali si universali fiind, doar bieti oameni, fiecare cu slabiciunile lui. Asa a fost si Brincusi. Dovedeste asta prin expresia plina de regrete si naduf: "Cand am plecat de aici, v-am lăsat săraci si prosti... Cand am revenit, v-am regăsit si mai săraci si mai prosti."
In tara a ramas scultura lui monumentala: Ansamblul de la Tirgu-JIu - ““Masa Tacerii", “Aleea Scaunelor", “Poarta Sarutului" si “Coloana Infinitului" sunt apogeul carierei lui Brancusi, cel mai bine vandut sculptor modern al tuturor timpurilor." – opere inestimabile.
Alte opera ale maestrului au prêt. Au fost vindute prin licitatie:
Tanără sofisticată - 71 de milioane de dolari;
Muza adormită - 57 de milioane de dolari;
Madame L.R. - 29 de milioane de euro;
Pasăre in spatiu - 27,5 milioane de dolari;
Danaide - 18 milioane de dolari;
Prométhée – 12,6 milioane de dolari;
Une Muse - 12,4 milioane de dolari;
Si, desigur, “"Cumintenia Pămantului. Incadrată la categoria "Tezaur“, si expusă, in prezent, la Muzeul Palatului Cotroceni, sculptura este cotată la aproximativ 20 de milioane de euro, de către mostenitorii lui Brancusi." La noi a fost stabilit pretul de vinzare la suma de 5 milioane de euro. De ce? Explicatia este simpla: "Cand am plecat de aici, v-am lăsat săraci si prosti... Cand am revenit, v-am regăsit si mai săraci si mai prosti."
In timp ce peste opera lui Brincusi se revarsa aceasta maree de nestavilita pretuire si de bani, urmele locului sau de nastere dispar incet incet in neant, sub privirile stranii ale jivinelor care ne jefuiesc nepasatoare.
Dar toate trec, cu bune si rele si ne ramine in gind ca in sfirsit Brincusi, pribeag, mindru roman si ilustru pamintean, si-a gasit locul lui meritat sub soare.
Deci, totul este perfect.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor