Ziare.com

CV-ul lui nea Costica - De la cititori

Marti, 01 Februarie 2011, ora 10:28

   

CV-ul lui nea Costica - De la cititori
De cateva zile, apele tulburi ale politicii romanesti au dat peste maluri, odata cu arestarea provizorie de catre DNA a domnului Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges si membru marcant al PSD.

Ca sa ne lamurim cu adevarat cine este domnul Costica, poate ca n-ar fi lipsit de interes ca sa facem lampa mai mare si sa privim mai atent CV-ul extrem de stufos al lui nea Costica, ce poate fi gasit pe site-ul Wikipedia.

Nascut la 1.09.1945 in Mihaiesti (sat in apropiere de Campulung Muscel), intr-o familie cu 11 copii, Constantin a absolvit liceul Dinicu Golescu din Campulung Muscel in anul 1968, ca apoi sa devina inginer, in anul 1973.

Ca inginer stagiar, ocupa un an postul de tehnolog la serviciul tehnic al uzinei Dacia, iar in anul 1974 nea Costica devine Reprezentantul Uzinei Dacia in America Latina-Columbia.

Deci, ca stagiar, sa ajungi reprezentantul Uzinei Dacia intr-o tara capitalista, trebuia sa-ti sufle cineva bine in panze de pe platforma comunisto-securista a Romaniei acelor ani, ca sa te propulseze intr-o asemenea functie. Asta insemna ca nea Costica devenise deja un "cadru de nadejde" al PCR.

O sa spuneti, desigur, ca Nea Costica era extrem de capabil si de inteligent, ceea ce nu neg, numai ca pe vremea aceea, inteligenta unui om nu conta, mai importante erau adeziunea la sistem, precum si "pilele" si relatiile pe care le aveai, ca sa avansezi.

Intre timp, CV-ul lui Nea Costica se imbogateste cu facultatea de Comert la ASE intre 74-78, Specialist in Managment international in 1979, Absolvent cursuri postuniversitare de organizare si conducere a activitatii in industrie in 1986.

Profesional, ocupa postul de profesor-inginer la un liceu industrial din Pitesti, intre 1974-1985, angajat al IATSA (Intreprinderea care coordona service-urile Dacia), ca sef de atelier (1974-1978), sef sectie-coordonator a peste 20 unitati service (1978-1979), director general IATSA (1979-1985) si Director comercial la Centrala de autoturisme Pitesti (1985-1990).

La atata scoala si experienta profesionala, ne-am fi asteptat ca IATSA si apoi CIA (Centrala industriala de Autoturisme) sa fi fost, prin buna organizare a activitatilor sub bagheta aproape magica a unui asemenea manager de exceptie, doua intreprinderi etalon ale industriei noastre.

IATSA si Centrala industriala de autoturisme ale lui nea Costica

In 1982 si 1983, ca inginer la un Service Dacia din Ardeal, am fost si eu de cateva ori la Pitesti ca sa aduc piese, exact cand conu Costica era director general.

La noi era permanent o saracie lucie prin magazie, nu mai stiam aproape cum aratau rotulele, bieletele de directie, arbori cotiti, cuzinetii sau seturile de motor.

Ca sa obtii insa ceva, trebuia sa mergi cu portbagajul foarte plin la Pitesti, ca sa ajungi sa aduci acasa macar jumatate din lista de piese necesare.

Directorul comercial (mana dreapta a lui nea Costica), aprecia din ochi cam ce am descarcat noi din portbagaj, apoi scotea pixul si scria direct pe lista noastra, "Se aproba".

Conta insa cu ce culoare era scris "Se aproba". Daca se folosea pixul cu mina rosie, insemna de fapt nu se aproba, iar seful de la magazie, care cunostea codul culorilor, iti dadea de pe lista doar ce voia el, ca sa-ti astupe gura.

Asta era "managementul" de la IATSA al lui nea Costica: gestionarea crizei de piese in interes personal.

Asta a fost o cauza pentru care Service-ului Dacia la care am lucrat din 1982 pana in 1984 realiza constant doar 20 - 25% din planul de incasari, iar in anul 1990 s-a si desfiintat, pentru ca, la fel ca si alte unitati similare, era o celula neeficienta economic, dar organizata pe principii mafiotice dupa modelul IATSA Pitesti.

Tot asa, Uzina ARO de la Campulung, pe care o coordona Centrala, la care director comercial era tot acelasi neobosit nea Costica, s-a autodesfiintat si ea, iar Dacia s-a chinuit ani in sir sa nu dea faliment, pana ce au salvat-o francezii.

Putem spune deci, fara sa gresim prea mult, ca unde a pus nea Costica mana, s-a ales praful de intreprinderi, dar a inflorit in schimb mafia interesului personal.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2814 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Cred ca

Locul lui Nea Costica este la Jilava,unde va avea timp sa reflecteze,ca un bun organizator ce e.Daca nu mai sunt locuri la Jilava...se poate si Rahova...

 

Articolul scoate in evidenta caltatile de antreprenor privat ale lui "nea Costica" chiar daca acesta a lucrat mai mult in intreprinderi de stat. Au fost multi ca "nea Costica" care s-au imbogatit dupa chiar inainte de 1990 iar dupa si-au continuat stilul.

.

 

Simate Grasun, ti-am acordat CINCI stele. Citindu-ti comentariul, nu stiu dece, mi-a venit in minte "cariera" prezidentului nostru. Nu-i asa ca ai descris-o mai mult decat foarte bine?

.

DUTE CALINE, DENUNTA SPAGA CE AI DAT-O LU NEA COSTICA,

De ce daca esti atat de documentat nu ai facut un bine celor ce-l promovau,inca de cand a inceput urcusul acestui "castor",de ce acum.De ce nu i-ai dat in vileag inca din 1983?

 

Buburuzo

Seful meu cel mai mare era chiar nea Cotica. Trebuia deci in mintea ta sa-l reclam pe el tot la el? De spaga care o dadeam depindeau salariile unor mecanici auto, Buburuzo. Eu dupa doi ani n-am putut altceva sa fac decat sa-mi dau demisia si sa plec din mafia lui Nea Cotica.

Nea Costica

Erau multi directori si sefi pe vremea lui Ceau ca si privatizati si aplicau capitalismul in afacerile cu statul iar daca erau securisti nu pateau nimic daca erau prinsi cel mult o mustrare si o mutare disciplinara.La nivel inalt
nu se stia despre multe ilgalitati si afaceri sau daca se stia se tacea si se primea "dreptul";numai daca afla Ceau se trecea la condamnari exemplare;afacerile care se faceau intre reprezentantii intreprinderilor de stat nu erau cunoscute decat de putine persoane si nu ajungeau la mana justitiei(cazurile judecate erau si cunoscute de presa comunista si tv.si se terminau cu condamnari).
Securitatea,activistii PCR,Militia era deasupra legii,eventualele infractiuni facute de acestia se judecau la secret si populatia nu stia nimic.Doar Ceau
putea sa aprobe sau sa revoce condamnarea la moarte(au fost condamnati la moarte si pt. delicte economice ca furtul din avutul public a carui valoare depasea 100.000 lei dar putine au fost duse la indeplinire).
Toti cei care faceau afaceri pana in 1990 au continuat si dupa mai ales ca aveau capital(valuta si lei)si relatii peste tot.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor