Daca vrei pace, pregateste-te de razboi. NATO nu e institutie caritabila Interviu

Beneficiem de umbrela de securitate a NATO, dar nu trebuie sa fortam o tragedie. Sunt convins ca, in dialogul la nivel stategic, aliatii vor face unele recomandari astfel incat sa fim la inaltimea angajamentului politic asumat, a declarat fostul ministru al Apararii, Corneliu Dobritoiu, presedintele Comisiei pentru Aparare din Senat.

Corneliu Dobritoiu a comentat astfel, intr-un interviu acordat Ziare.com, raspunsul Romaniei la provocarea lui Dmitri Rogozin, raspuns pe care l-a calificat drept "jenant", "o retorica de campanie dezlanata".

Corneliu Dobritoiu nu se asteapta la izbucnirea unui razboi conventional in zona, dar atrage atentia asupra spectrului amenintarilor neconventionale: "cu mult mai perverse decat armele nucleare si cu un impact colosal. Si ma refer in primul rand la atacurile cibernetice care pot bloca guverne, sisteme militare, centrale nucleare etc. "

Fostul ministru a explicat in interviu care este situatia armatei romane, caror provocari le poate face fata si ce trebuie facut pentru a nu fi "veriga cea mai slaba a lantului, de unde se rupe de regula".

Situatia regionala este complexa, din Ucraina vin vesti tot mai ingrijoratoare in fiecare zi. Ca fost ministru al Apararii, ca presedinte al Comisiei pentru Aparare din Senat, cat de mari considerati ca sunt riscurile de securitate la adresa Romaniei in contextul actual?

Orice analiza de risc se face in raport cu garantiile de securitate. Facem parte din NATO, care are un tratat foarte clar care ingaduie aliatilor sa desfasoare consultari cand situatia de securitate capata nuante agresive, iar in cazul unei agresiuni iminente sa ceara aplicarea art. 5, care reprezinta esenta existentei NATO. Din aceasta perspectiva, ar trebui sa fim mai relaxati in declaratii politice.

Nu avem voie sa facem analize unilaterale, pentru ca exista riscul unei retorici foarte agresive, in discordanta cu retorica politica a aliatilor. Atitudinea politica a unui stat poate genera un impact negativ asupra NATO in ansamblu. Partea adversa te poate acuza de pregatiri de razboi sau de tendinte de agresiune intr-un spatiu deja framantat de criza.

Cazul Rogozin, cu toate declaratiile care au urmat interzicerii dreptului de survol, se inscrie intr-o astfel de retorica agresiva, discordanta?

Atitudinea lui Rogozin poate fi privita si ca provocare, si ca reactie a unui om foarte temperamental, dar in acest caz trebuie sa intervina cenzura puterii executive a statului respectiv.

Raspunsul din Romania la provocarea lui Rogozin a fost jenant. Romania nu e de una singura, este un membru serios al NATO care si-a asumat riscuri si responsabilitati in teatrele de operatiuni. Am platit un tribut de sange pentru prezervarea relevantei strategice a NATO, oriunde opereaza ea.

In plus, suntem la granita aliantei, pozitie care are alte valente geostrategice la masa deciziilor. Nu intamplatoare sunt vizitele foarte dese ale oficialilor americani. Ele demonstreaza un angajament politic al principalului contributor la NATO.

Ati spus de o reactie jenanta. Adica?

Romania este un membru responsabil al NATO care nu trebuie sa iasa din conduita politica a aliantei. Ar trebui sa raspundem in consens, masurat pe aceeasi nota, pe aceeasi inaltime cu mesajele care vin din spatiul aliat, nu sa ne individualizam intr-un fel sau altul.

Beneficiem de umbrela de securitate, dar nu trebuie sa fortam o tragedie. Nu se va intampla. Sunt convins ca, in dialogul la nivel stategic, aliatii vor face unele recomandari astfel incat sa fim la inaltimea angajamentului politic asumat. Asta nu e un joc in curtea scolii.

Sa va spun ceva. Am lucrat la NATO, ca membru al Statului major militar international in perioada razboiului din Iugoslavia. Cu exceptia placutelor care indicau nivelul de alerta sporit si a unor masuri mai riguroase de securitate a perimetrului, lucrurile se desfasurau normal. Nu era agitatie, nu era nicio diferenta de ritm. Asta e modelul. Nu trebuie sa ne smulgem parul din cap, fara sa ne ceara nimeni.

Nu devii mai interesant electoral agitand lumea. Cum sa spui: "se pare ca vom avea razboi, dar bucurati-va, vin comenzi!"? Ce mesaj e acesta?

Si vom avea un razboi conventional, cel care aduce inclusiv comenzi de avioane?

Nu cred. Nimeni nu e dornic sa incinga Pamantul. La nivelul fortelor conventionale, armata rusa e inferioara tehnologic armatei NATO, Rusia are insa un arsenal nuclear vast. Situatia mai grava e pe spectrul amenintarilor neconventionale. Ele sunt mult mai perverse decat armele nucleare si cu un impact colosal.

Si ma refer in primul rand la atacurile cibernetice care pot bloca guverne, sisteme militare, centrale nucleare etc. Se poate ajunge oricand la un nou Cernobil.

Va asteptati la asemenea atacuri?

Toata lumea se asteapta la astfel de atacuri, care pot fi declansate si de actori nonstatali. Acesta este razboiul de care ma tem. Rusia a si fost deja acuzata ca a declansat un astfel de atac, dar poate fi si ea oricand tinta.

Romania cat e de pregatita pentru un astfel de razboi?

Facem eforturi de adaptare din mers. Dar tine mult de volumul resurselor alocate.

Dar un nou Razboi Rece vi se pare probabil?

Este posibil. Pentru ca in situatia unui Razboi Rece s-ar echilibra geostrategic multe ambitii si puteri. De la sistemul bipolar de putere, NATO - Tratatul de la Varsovia - am ajuns la un sistem unipolar. Dar nici SUA, cu cea mai tehnologizata armata din lume si cu cheltuieli militare cat toate bugetele militare ale restului lumii, nu au putut sa se afirme ca un unic actor global care sa gestioneze toate problemele de securitate.

Aceasta criza poate face trecerea la un sistem multipolar de putere, cu Rusia, cu China. Iar aspectele geopolitice si geostrategice sa fie transate intre cele trei mari puteri.

La granita unui Razboi Rece, Romania trebuie sa regandeasca filosofia alocarii resurselor. Asta inseamna bani pentru Armata si punerea in practica a dictonului: daca vrei pace, pregateste-te de razboi. Nu conteaza atat marimea Armatei, cat gradul ei de tehnologizare si calitatile fizice si psihice ale luptatorului.

Cum sta armata romana din aceste doua puncte de vedere?

Din punctul de vedere al capacitatii de lupta, am castigat enorm. Dar ne lipseste viziunea strategica, dincolo de apartenenta la NATO. Ce fac cu forta? Care este viitorul tip de razboi? Care trebuie sa fie nivelul tehnologic al acelor forte? Din acest punct de vedere ne mai pregatim.

Reperele unei culturi strategice ar trebui recunoscute prin constanta alocarii bugetare. Cand leadership-ul se joaca cu bugetele apararii si in 10 ani ele sunt ca un EKG, planificarea multianuala are de suferit.

Inteleptii clasei politice romanesti nu trebuie sa uite un lucru. NATO nu este o organizatie de caritate. Are un statut foarte serios, angajamente foarte serioase. Dar asta nu inseamna ca noi trebuie sa plecam la plaja, sa nu investim in aparare. Trebuie sa fim capabili sa impartim aceleasi riscuri operationale cu aliatii nostri intr-un camp de lupta, indiferent de moment sau dimensiunea geografica.

Ce facem noi acolo in efortul comun, ajutam copiii si batranii sa treaca strada? Sunt repere tehnice pe care aliatii trebuie sa le indeplineasca. In perioada preaderare aceste repere se numeau obiective de interoperabilitate, care, prin alocari financiare, ar fi trebuit sa duca la modernizarea fortelor incat sa poate lupta in comun.

Le indeplinim acum?

Cu echipamentele actuale, nu integral. Dar intr-o situatie de criza atitudinea unui stat in raport cu finantarea apararii se schimba. In mod normal, cresterea nivelului tehnologic al fortelor trebuie sa fie constanta, fara presiuni, pe un exercitiu financiar previzibil, pe bugete definite pentru 6 ani, asa cum se desfasoara la NATO. Asta ca sa putem opera in comun fara sa fim veriga cea mai slaba a lantului, de unde se rupe de regula.

Vocea Rusiei spune recent intr-o analiza ca in caz de razboi Romania ar rezista cam 30 de minute.

Romania e tara NATO si, daca Rusia vrea sa se compare cu cineva, cu NATO trebuie sa se compare. Conflictul militar incepe cu operatiuni aeriene. Vocea Rusiei ar trebui sa se intrebe cat rezista flota rusa intr-un conflict cu NATO. Rogozin a facut trimitere la un bombardier redutabil, intr-adevar. Dar are putine.

Si nu totul se reduce la faptul ca suntem membri NATO si contam pe art. 5 din tratat.

Avem experienta de lupta. 60% din batalioanele operationale ale Romaniei au botezul focului in teatre complexe, in razboaie insurgentionale, cele mai nenorocite razboaie in care nu ai dusmanul fata in fata, dar el are initiativa.

Este surprinzator ca Franta, tara NATO, exporta acum nave Mistral in Rusia. E o problema pentru NATO?

Este o fortare ce face Franta. Povestea incepe acum 4-5 ani, cand elitele politice ale lumii credeau ca Rusia va respecta legislatia internationala si nu va interveni brutal impotriva altui stat suveran. Contractele au fost vehement criticate de celelalte state NATO pentru ca aliatii au obligatia sa respecte nivelul de clasificare chiar a informatiilor cu caracter industrial.

Indiferent de varietatea producatorilor de pe piata de armament, indiferent de nevoile Federatiei Ruse, exista o deontologie a NATO - sa nu se livreze sisteme strategice, nu vorbesc de gloante, unor state care nu sunt in alianta. Iar navele Mistral sunt echipamente strategice. Cand interesele private au relevanta in dauna unor angajamente comune, problema este serioasa.

In actualul context regional se impune sau nu convocarea unui CSAT pe tema Ucraina asa cum doreste premierul?

Este normal ca intensitatea consultarilor interne sa sporeasca in functie de dinamica factorilor de stres extern. Daca premierul simte nevoia unor consultari in acest format, nu vad de ce se opune cineva. Nu acolo se decide daca Romania intra in razboi. In CSAT se analizeaza situatia din teren, se pot agrea puncte comune legate de anticiparea unor scenarii de evolutii si de raspuns.

Este oportun sa solicitam consultari de securitate in virtutea art. 4 din Tratatul NATO. Turcii au facut-o in primul razboi din Irak. Si in urma consultarilor, olandezii au dizlocat niste sisteme Patriot in Turcia. Desi turcii au si ei asemenea sisteme.

Sau in aceasta perioada ar trebui sporita dinamica activitatilor de diplomatie militara. Poate trebuie sa realizam consultari diplomatice bilaterale cu anumiti actori, cu Turcia, cu Polonia, cu Germania, de exemplu. Sunt foarte multe chestiuni care pot fi discutate in CSAT.

La CSAT pot fi invitati si reprezentantii altor institutii. De exemplu, presedintii celor doua camere, ai comisiilor de politica externa. Sa activeaza diplomatia parlamentara. Este vorba despre un efort comun al statului, cand ai o asemenea situatie.

Ce nu trebuie sa apara public sunt mecanismele care genereaza consultarile. Ele se desfasoara discret. Asa ca ambele pozitii sunt contraproductive. Si intr-o parte, si in alta, avem o retorica de campanie dezlanata, in lipsa unor platforme clare pentru Parlamentul European. Atunci ne certam, ne dam cu parasuta, tricotam, maine-poimaine facem si un concurs de tricouri.

Dar orice atitudine, orice declaratie, in gluma, in serios, este notata si toate tarile au fisa de natiune.

Si in functie de ea?

Vom avea alegeri prezidentiale. Fiecare candidat are sansele lui, cineva o sa castige. Cum vi s-ar parea prezenta unui om care face declaratii jucause, alaturi de oameni de o seriozitate de marmura, care respecta cutuma intocmai? Cum sa reactionze un omolog, un sef de stat al unei mari puteri?

Eu am vazut situatii de acest fel in formate de lucru la NATO cu niste glumeti care se bagau in seama si aveau deja niste etichete. Veneau si ei sa dea mana. Oamenii, politicosi, intindeau mana si apoi se intorceau si continuau discutia de pana atunci. La nivel politic, unii sunt vulturi, vorbesc o data si se simte si dupa 50 de ani, altii vorbesc mereu si raman cu vorba. La nivel militar, profesionistii autentici se respecta.

Charles Michel a respins acuzaţiile lui Trump, care susţine că Europa nu ajută suficient Ucraina. „Să restabilim adevărul”

Charles Michel, preşedintele Consiliului European a respins acuzaţiile fostului preşedinte american Donald Trump, care susţine că Europa nu ajută suficient Ucraina, transmite vineri, 19...

Habeck la Kiev: "Ucraina are nevoie de tot sprijinul"

Vicecancelarul german Robert Habeck a făcut o vizită la Kiev, însoțit de o delegație economică din Republica Federală. Pe lângă sprijinul acordat de statul german Ucrainei, s-a vorbit și...