Presa de azi: Antonescu - Orban: Istoria unei rupturi

Cine a castigat la congresul PNL alaturi de Antonescu, intreba, luni, jurnalistii de la Evenimentul Zilei. Andrei Chiliman si Relu Fenechiu sunt doi dintre liderii PNL care si-au consolidat influenta in urma congresului.

Alegerile interne din PNL au polarizat atentia in jurul victoriei lui Crin Antonescu in fata lui Ludovic Orban, cu 986 voturi contra 357. Pe langa unn ou mandat in fruntea PNL, pana in 2012, Antonescu a obtinut si votul congresului pentru o echipa pe care el a format-o.

Congresul a insemnat si cresterea influentei unor vicepresedinti sau intrarea in conducere a unor nume noi. Vicepresedintele Relu Fenechiu a fost unul dintre liderii PNL care si-au consolidat influenta. El a fost cel care a iesit la rampa cu propunerea de a face alegeri pe baza de motiune si de a elimina postul de prim-vice presedinte, detinut de Ludovic Orban.

In momentul respectiv, Antonescu se hotarase deja sa faca alegeri pe baza de motiune si incerca sa il convinga pe Orban sa accepte sa fie numarul doi in echipa sa.

Nu exista nicio dovada ca Fenechiu i-ar fi ridicat mingea la fileu lui Antonescu, dar cert este ca declaratiile sale l-au iritat, la vremea respectiva, pe Ludovic Orban si au crescut presiunea asupra acestuia. In tabara invingatorilor se situeaza si Norica Nicolai. Faptul ca Antonescu i-a trasat, printre atributii, relatia cu diaspora, dovedeste importanta ei in mecanismul de partid.

PSD si PNL au pierdut batalia in turul al doilea al alegerilor prezidentiale in strainatate pe fondul lipsei de organizare in sectiile de votare. Vicepresedintele Dan Radu Rusanu are asigurate cinci voturi, in afara de al sau.

Gandul: Noul Crin vrea sa-i dea pe liberali cu capul de pragul de sus: 30 la suta

Congresul PNL l-a ales, sambata, pe Crin Antonescu drept presedinte al partidului, la un scor apropiat de cel pe care acesta in prognozase: 986 la 357, cate a obtinut Ludovic Orban

Cel de-al treilea competitor, Viorel Catarama, s-a retras pentru ca nu a reusit sa convinga 32 de liberali sa intre pe lista Biroului Politic pe care ar fi trebuit s-o prezinte congresului, conform noului statut aprobat cu o zi inainte. Si Orban a avut mari probleme sa incropeasca o lista, dupa ce a fost refuzat de Teodor Melescanu, Adriana Saftoiu si Dan Motreanu. Echipa lui Orban a fost formata din cvasinecunoscuti si a fost prezentata de forma, fostul prim-vice fiind el insusi constient ca nu are sanse.

Si discursurile celor doi au fost formale, Antonescu plictisind sala cu cele 25 de pagini citite timp de o ora si un sfert. Orban a incercat un discurs metaforic, cu glume nu prea gustate de auditoriul deja obosit.

Romania Libera: Victoria lui Antonescu in PNL - razboi total cu PD-L

Incepand cu reuniunea fostului Birou Politic de saptamana trecuta si terminand cu numararea voturilor la "congresul ordinar" de sambata, Crin Antonescu si-a supus partidul unui supertest de incredere, promitand indeplinirea a trei obiective: 1. PNL sa devina partid de 30%, adica "partid major", care intra la guvernare, si nu unul cu care se negociaza, eventual, coalitii; 2. PNL sa devina titularul consacrat al dreptei romanesti; 3. PNL sa ajunga la guvernare in urmatoarea legislatura.

Astfel de obiective presupun insa "rasturnarea actualului raport de forte" si aduc PNL in confruntare directa atat cu PD-L, cat si cu PSD, pentru ca partidul lui Victor Ponta risca sa devina "un partid mic" daca PNL va ajunge cu adevarat "un partid major", iar PD-L isi va mentine cel putin dimensiunile actuale. Crin Antonescu a simplificat insa razboiul pe cele doua fronturi declarand ca prioritatea PNL este inlaturarea PDL de la putere, dar ca "logica democratica" nu exclude colaborarea cu PSD.

In discursul-motiune cu care si-a asigurat suprematia in PNL, Crin Antonescu a calificat PD-L drept "sinteza toxica a malformatiilor democratiei romanesti", "o structura nonideologica, centrata exclusiv pe administrarea puterii", fapt ce ar permite PNL sa se consolideze ca unic partid romanesc de dreapta. Chiar daca toate partidele sunt responsabile de situatia critica de pe scena politica romaneasca, Crin Antonescu spune ca "lipsa de substanta", "traseismul politic ajuns la conditia de banal", "oportunismul si inconsecventa ridicate la rang de virtute politica" ar fi cauzate de "identitatea conjuncturala si volatila a multor partide, inclusiv a celui aflat acum la guvernare, fost FSN, fost FDSN, fost PD".

Crin Antonescu spune ca PDL este de fapt o masca, pentru ca "nu reprezinta, teoretic si practic, nici un element politic de dreapta, cu exceptia apartenentei conjuncturale la Partidul Popular European", asa ca PNL nu are ce discuta cu astfel de formatiune.

Jurnalul National: Antonescu - Orban: Istoria unei rupturi

L-au dat impreuna jos pe Tariceanu din fruntea PNL, au impartit vreme de un an puterea, cu scrasnituri de dinti si nemultumiri reciproce, si i-a indepartat neputinta de a-si separa frateste "sferele" de influenta in propriul partid. Crin Antonescu si Ludovic Orban, protagonistii unui tandem fortat in urma cu un an, au devenit concurenti si s-au despartit definitiv la ultimul congres liberal.

De ce s-au certat Antonescu si Orban? O intrebare pe care si-au pus-o multi dintre cei care urmaresc viata politica si pentru care divergentele dintre cei doi, pana atunci combatanti de aceeasi parte a baricadei, pareau de neinteles. Explicatiile erau variate: orgoliu, principii, sfere de influenta in partid, stiluri diferite, "s-a bagat Patriciu intre ei" etc. Putin din toate, probabil, i-a plasat pe cei doi pe pozitii ireconciliabile.

Jucatori, pana atunci, pe cont propriu, pe Antonescu si Orban i-a unit, la finalul anului 2008, dorinta de a-l detrona pe Calin Popescu Tariceanu, care isi ostilizase mare parte din liderii PNL in vremea mandatului de premier si era invinuit ca a lasat partidul in opozitie.

Si Antonescu, si Orban si-au anuntat intentia de a candida la presedintia partidului, la congresul de la inceputul anului 2009, concurandu-l pe Tariceanu. Cum insa fostul premier inca mai controla partidul, Orban a calculat ca e mai avantajos sa-l sprijine pe Antonescu, asa ca a abandonat cursa pentru sefie si a lansat tandemul presedinte s prim-vicepresedinte.

Adevarul: Motiunea Crin - castigatoare, criticii ii cer schimbare

Modificarile la statut dorite de Antonescu au fost insa doar picatura care a umplut paharul pentru multi dintre liberali. Acestia ii reproseaza actualului presedinte ca nu a mentinut stransa legatura cu teritoriul, asa cum a promis la preluarea primului mandat de presedinte.

"Eu ca simplu membru nu imi pot permite sa-i dau sfaturi domnului Antonescu. El prefera sa se sfatuiasca doar cu oamenii pe care i-a si promovat in echipa sa. Pentru el, simplii membri nici nu exista", spune fostul prefect al Capitalei, Catalin Deaconescu, inclus de Orban pe lista sa de conducere.

La randul sau, senatorul Gabriel Berca il acuza pe Antonescu ca nu a mentinut comunicarea cu grupurile parlamentare. "Nu e normal ca oameni precum liderul grupului din Camera, Calin Popescu Tariceanu, sau cel de la Senat, Puiu Hasotti, sa nu faca parte din conducere sau sa nu participe la deciziile conducerii partidului", afirma Berca.

Acesta sustine ca sub conducerea lui Antonescu PNL sta in umbra PSD si se axeaza pe discursuri taioase, in loc de a actiona ca un veritabil partid de opozitie. "Antonescu trebuie sa faca ceva pentru a rezolva situatia daca vrea sa tina partidul unit", a incheiat Berca.

De cealalta parte insa, Antonescu sustine ca isi cunoaste foarte bine atributiile si considera nejustificate acuzatiile formulate de unii liberali. "Eu stiu foarte bine ca presedintele nu trebuie sa se transforme in telefonista partidului", ne-a declarat presedintele PNL.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...