Intalnirea dintre Crin Antonescu si trimisul Statelor Unite a fost foarte interesanta. Zic unii, si nu vedem de ce nu i-am crede, ca povestea a decurs asa: ambasadorul a tacut mult, deci a vorbit putin, iar presedintele interimar a tacut putin, deci a vorbit mult.
Antonescu a explicat, din ce in ce mai incitat de faptul ca omul nici nu prea schiteaza ceva, o maslina, o atentie, ca America nu are a se teme de nimic, ca primarul de la Deveselu lucreaza la planul urbanistic, ca geologii sunt foarte fericiti, ca e posibil sa mai gasim niste bani de autostrazi care suporta si tancuri.
Si se mai aude ceva: ca dupa ce ambasadorul a pus cateva intrebari scurte, la foarte obiect, presedintele interimar i-a dat o mapa. A strecurat acolo, desigur, si "Eterna si fascinanta Romanie".