Numai Crin sa nu fii! (Opinii)

A trecut destul de multa vreme de cand vocea lui Crin Antonescu nu se mai aude. Cica e plecat pe undeva pe la Napoli, in concediu.

Probabil, pentru a se odihni dupa consumul nervos ocazionat de scurta cariera de presedinte interimar. Pentru a oficia ceremonialul religios al casatoriei cu Alina Valean, dupa alte surse.

Adevarul pare a fi mai degraba incercarea de a mistui cumva socul pierderii functiei de demnitate suprema in stat, un eveniment care poate sa te zdruncine substantial daca esti simtitor si pui la inima.

Este ceva de genul pataniei lui Mircea Geoana care s-a culcat presedintele Romaniei si s-a trezit... Mircea Geoana, consortul Mihaelei, "dragostea lui", ciuca bataii de joc a unei tari intregi, in frunte cu colegii sai de partid si idealuri.

Si Crin Antonescu intrase destul de bine in pielea presedintelui de tara. Coloana prezidentiala, antemergatori, sirene, morga si joc de scena, putinta de a decide aproape suveran destituiri si numiri in functii, alura majestuoasa si martiala pe la televiziuni si in spatii publice, tot tacamul.

Revad cu ochii mintii niste primiri pe la Cotroceni de ambasadori si emisari ai strainatatii in care proaspatul presedinte interimar parea extrem de bine acomodat cu noua postura, ca si cum ar fi fost de decenii intregi titularul acestui magnific post. Cu exceptia limbii engleze, fireste.

Imi mai aduc aminte si de o primire a unor reprezentanti din Guvern in care premierul si echipa lui asteptau in picioare sosirea presedintelui, care intarzia cumva diplomatic. In cele din urma a sosit, le-a intins magnanim mana si i-a invitat sa se aseze. Parea sa fi uitat cu desavarsire ca e doar un interimar si ca datoreaza acest fapt in primul rand partenerului din fata, care a consimtit in calitate de frate mai mare la acest joc. Hotarat lucru, Crin Antonescu avea aplomb.

Cu atat mai socanta trebuie sa-i fi parut trezirea din iluzie. Desi, la drept vorbind, nici calitatea abrupt dobandita de presedinte al Senatului nu e de colea. Al doilea om in stat, cum ar veni. Daca Basescu e indisponibil, sa zicem, Antonescu e din nou in straie de purpura la Cotroceni.

Nu e putin lucru sa poti scrie in CV ca ai fost presedinte al Senatului. Da, dar totusi cine a calarit pe un tigru nu s-ar da jos niciodata, cum spune un proverb oriental.

Mai e si chestiunea legamantului de onoare pe care l-a facut, cum ca daca Basescu revine, el se retrage din viata politica. Si drept urmare... nu se retrage, dupa cum a tinut sa ne asigure, ca a intervenit cvorumul etc. etc. Vorba ceea: si altii au facut angajamente solemne si s-au razgandit. Si tuturor li se aplica zicala cu gura care bate...spatele. Cine i-a pus sa se intreaca in vorbe?

Mai mult de-atat, iata ca unii au inceput sa carteasca. Unii de-ai lui. Ca ar trebui sa dea socoteala, ca singura lui calitate, adica darul oratoric, este insuficienta pentru inalta functie la care aspira, ca pentru asta ar fi necesara si o oarecare vana pe care el n-o poseda etc.

Nu ca acesti cartitori ar fi mai breji sau mai potenti il va fi enervand mai tare, cat faptul ca indraznesc sa piue, ceea ce inseamna ca nu se mai tem de retrogradarea politica, ceea ce ar putea sa insemne ca steaua lui incepe sa apuna.

Pe fondul celor de mai sus devine tot mai plauzibila ipoteza ca in cele din urma chiar confratele pesedist va fi tot mai putin determinat sa-i cedeze mult dorita functie pentru simplul motiv ca va voi s-o adjudece pentru sine, pentru vreun brav ostean al propriului partid. Cum ar fi de exemplu pesedistul fara partid si prihana, Sorin Oprescu.

Deja se vede ca PSD nu este deloc grabit sa-l suspende din nou pe Traian Basescu. Nici macar delirurile lui Felix nu mai au efectul de altadata. Ba chiar Ion Iliescu si altii se stropsesc la ipochimen.

Ramane de vazut cum se va produce totusi reintrarea pe scena. Ce rol si ce atitudine va adopta eroul. Poate ca sansele sale de viitor, atatea cate mai sunt, depind de modul in care va reusi sa-si prezerve ceva din demnitatea necesara a omului politic. Care ar trebui sa stie sa-si asume atat victoriile, cat si infrangerile de parcurs, care ar trebui sa inteleaga ca erorile se platesc si ca destinul nu poate fi fortat decat in limite rezonabile.

Cum am spus: "Numai Crin sa nu fii!"

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...