Fricile lui Crin Antonescu (Opinii)

Adesea in discursul liderului USL si al altor politicieni sau jurnalisti este invocata cu diverse ocazii starea de frica.

Or aceasta stare sufleteasca de "adanca neliniste si tulburare" desteapta multora dintre noi o veche frustrare, una obsesiva, nascuta in plina dictatura a proletariatului si provocata de frica de ziua de maine, de foame si frig, de abuzurile tovarasilor si ale organelor de represiune care te-ar putea lipsi de libertate...

Acum fricile acelea sunt pe cale de disparitie, dar si-au facut si isi fac loc mereu altele, incat iti vine sa intrebi: domnilor politicieni, nu s-ar putea sa avem si noi o guvernare normala, ca in toate tarile democratice, una bazata pe siguranta si predictibilitate? Una in care reprezentantii sa nu aiba alta preocupare decat bunastarea populatiei? Nu pentru asta s-a votat o majoritate covarsitoare in Parlament si in Consilii Locale?

Vesnicia fricii

Fiindca in mod surprinzator, discursul fricii prinde din nou contur: "Nu va mai fie frica de Basescu, fie-va frica de noi, in sensul in care sa nu va dezamagim". Asta vara seful Senatului vorbea de frica presedintelui care a boicotat referendumul, deoarece n-ar mai avea curaj: "stati acasa, mi-e frica de votul vostru!"

Mai nou, dlui Crin Antonescu i s-a facut frica de o varianta constitutionala a regimului politic, recte republica parlamentara, intrucat "toata puterea, dar toata, se va duce la primul-ministru. Abia atunci exista riscul concentrarii puterii". Oare numai atunci?

Istoria ne invata ca tirania, dictatura sau totalitarismul se pot naste la fel de bine in toate formele de guvernamant. Totusi bestia puterii absolute se strecoara in sufletul conducatorilor de-o anumita factura si numai atunci cand sunt conditii interne si/sau externe: un caz de forta majora, cand alte solutii genereaza victime fiind nevoie de negociere si timp indelungat, dezvoltarea exagerata a uneia dintre puterile statului in dauna celorlalte, dar de fiecare data sunt vanate parghiile Executivului si ale organelor de forta, slabirea, siluirea presei si a societatii civile...

De veghe in lanul democratiei

Deoarece nu s-a semnalat vreuna dintre cele prezentate mai sus in toata amplitudinea sa, mai degraba poate cate ceva din fiecare, frica ar putea fi inlocuita printr-o stare de vigilenta, cu atat mai mult cu cat Romania se pretinde stat de drept, iar o serie de institutii au chiar aceasta misiune: sa zadarniceasca eforturile oricui de concentrare a puterii in mana unei singure persoane, oricat de charismatica ar fi.

Fricile acestea, fara de care se vede ca nu se poate, ne-au fost transmise inainte de cele doua campanii electorale, iar votul s-a desfasurat, sa o recunoastem, sub imperiul acestor amenintari.

Insa campaniile electorale au trecut, iar acum a sosit vremea constructiei, a punerii in opera a programelor, a proiectelor si a ideilor enuntate atunci. Or pentru aceasta sunt necesare eforturi extraordinare din partea alesilor, si de la Putere, si din Opozitie.

De la vorba, la fapta...

Ceea ce nu se prea vede. Vorbim in continuare mult la televizor, dar comisii de experti pentru asanarea sistemului incoerent si stufos de legi, decrete si hotarari, asa cum s-a promis, nu s-au facut; ne aflam in treaba vorbind despre modernizarea Constitutiei, dar inca nu s-au adunat specialistii in drept constitutional sa se apuce de treaba; apar in presa informatii si pareri despre regionalizare, dar vocile autorizate, studiile de impact lipsesc cu desavarsire. Iar timpul trece.

Fireste, exista tentatia si de o parte si de alta a reluarii starii conflictuale, a reinceperii bataliilor politice, sau macar a revansei uneia dintre parti. Deja au loc actiuni fatise de acumulare de credit electoral, ca si cum maine ar fi din nou alegeri.

Frica de responsabilitate?

Numai ca resursele de asteptare ni s-au cam epuizat, lumea fiind obosita de atata confruntare, iar responsabilitatea actantilor politici nu va mai putea fi aruncata asupra hazardului si a sortii, nici a crizei economice sau politice. Acum se va raspunde individual si partinic, ultimele alegeri demonstrand ca cetatenii participanti stiu ce vor.

Cat despre fricile dlui Antonescu si ale noastre, trebuie spus ca abia atunci cand vom scapa de ele vom putea vorbi de democratie adevarata.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...