De ce s-a modificat prin OUG legea pentru alegerea presedintelui? - Interviu

Presedintele Autoritatii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Patru, declara ca modificarea prin ordonanta de urgenta a Legii privind alegerea presedintelui cu doar 4 luni inainte de scrutin a fost necesara din ratiuni "juridice" si "de timp", si nu vizeaza un partid anume.

Declaratiile au fost facute in contextul in care, dupa adoptarea ordonantei de urgenta, care a avut loc saptamana aceasta, Guvernul Ponta a fost acuzat ca actul normativ a fost promovat pentru a dezavantaja PMP in cursa pentru prezidentiale.

Cristian Diaconescu a sesizat Comisia de la Venetia, iar Catalin Predoiu a declarat ca Victor Ponta "se pregateste sa fure alegerile".

PMP, probleme la prezidentiale: Cum a modificat Guvernul legea alegerilor

C. Diaconescu a sesizat Comisia de la Venetia. Predoiu: Ponta vrea sa fure prezidentialele

Sunteti de acord cu desfiintarea sectiilor de vot speciale la prezidentiale? - Sondaj Ziare.com

Intr-un interviu acordat Ziare.com, presedintele AEP explica de ce s-a ajuns la modificarea legii in an electoral si prin ordonanta de urgenta, precum si care au fost argumentele care au stat la baza celor mai criticate schimbari.

Guvernul a precizat ca modificarea legii s-a facut la initiativa AEP si a Ministerului de Interne. Cand a facut AEP propunerea?

Initiativa AEP nu a aparut peste noapte. Inca din 2010 institutia noastra a formulat o serie de propuneri si recomandari pentru modificarea legii privind alegerea presedintelui, prin raportul inaintat Parlamentului asupra organizarii si desfasurarii alegerilor prezidentiale din anul 2009. Raportul a fost aprobat de legislativ si publicat in Monitorul Oficial.

Propunerile vizau remedierea diferitor disfunctionalitati, cum ar fi perioada electorala prea scurta, problemele cauzate de sectiile de votare speciale, inceperea campaniei electorale inainte de ramanerea definitiva a candidaturilor, imprecizia sintagmei de "formatiuni politice reprezentate in Parlamentul Romaniei" si imposibilitatea exercitarii dreptului de vot de catre persoanele internate in spitale.

Ca sa evitam perpetuarea acestor disfunctionalitati si la alegerile prezidentiale din acest an, in data de 19 iunie 2014 AEP a initiat un proiect de ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea presedintelui Romaniei, care a preluat o parte a propunerilor formulate inca din anul 2010.

Nu puteau fi facute aceste modificari prin lege adoptata de catre Parlament? De ce a fost necesara o ordonanta de urgenta?

Din doua motive. In primul rand, din ratiuni juridice. Modificarile aduse Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei vizeaza aspecte tehnico-organizatorice necesare bunei pregatiri, organizari si desfasurari a alegerilor prezidentiale care nu puteau fi realizate decat printr-un act normativ cu forta juridica similara, lege sau ordonanta de urgenta.

In al doilea rand, din ratiuni de timp. AEP a propus ca aceste modificari sa fie facute prin OUG intrucat Parlamentul se va afla in vacanta in perioada iulie-august, iar procesul electoral pentru alegerea presedintelui Romaniei va incepe in data de 3 septembrie 2014. Adoptarea unor astfel de modificari, prin lege, dupa data inceperii procesului electoral, nu ar fi permis aplicarea lor in timp util si ar fi mentinut mai multe disfunctionalitati intalnite deja la alegerile prezidentiale din anul 2009.

Care au fost argumentele care au stat la baza majorarii perioadei electorale la 60 de zile?

Pana la aceasta modificare, data inceperii campaniei electorale coincidea cu termenul limita de depunere a candidaturilor. Prin aceasta majorare, se urmareste inclusiv evitarea situatiei in care unii candidati ar primi timpi de antena sau ar efectua cheltuieli pentru campania electorala, insa Biroul Electoral Central sau Curtea Constitutionala le-ar respinge ulterior propunerile de candidatura. Mai mult, AEP avea nevoie de mai mult timp pentru verificarea si avizarea listelor cu persoanele propuse pentru functiile de presedinti ai birourilor sectiilor de votare.

De ce s-a definit prin ordonanta de urgenta notiunea de "partid politic parlamentar"?

Pentru ca legea utilizeaza acest termen fara a-l clarifica, ceea ce poate duce la confuzii in interpretarea si aplicarea acesteia. Noua definitie respecta principiul, consacrat deja de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, conform caruia partidele politice parlamentare nu pot fi decat acele partide politice cu o pondere semnificativa in Parlament ca urmare a participarii la alegeri.

Tinand insa cont de faptul ca textul Legii nr. 35/2008 ar fi fost destul de restrictiv si ar fi exclus mai multe formatiuni politice cu o pondere destul de mare in Parlament, in cele din urma am optat pentru o definitie care sa permita si partidelor politice care au grup parlamentar in numai o camera a Parlamentului sa fie considerate partide politice parlamentare.

Astfel, potrivit ordonantei, partidele politice parlamentare sunt partidele si formatiunile politice care au grup parlamentar propriu in cel putin una dintre camerele Parlamentului si care au obtinut mandate de parlamentar in urma ultimelor alegeri generale, individual sau intr-o alianta.

In presa au aparut comentarii care acrediteaza ideea ca aceasta modificare ar urmari, de fapt, sa dezavantajeze PMP, motiv pentru care presedintele Fundatiei Miscarea Populara, Cristian Diaconescu, a sesizat Comisia de la Venetia.

Nimic mai fals. Modificarile nu urmaresc sa discrimineze vreun partid, ci sa asigure respectarea principiului egalitatii, care nu se traduce, insa, printr-o egalitate formala. De altfel, daca s-ar fi respectat definitia din Legea nr. 35/2008, restrictiile ar fi fost mult mai mari.

De ce au fost eliminate sectiile de votare speciale?

Din practica anterioara a organizarii alegerilor s-a constatat ca au fost situatii in care cateva sute de sectii de votare din localitatile mari si din zonele turistice au fost extrem de aglomerate, iar in alte cateva mii de astfel de sectii, constituite in localitatile mici, rurale, fluxul alegatorilor a fost deosebit de redus.

Totodata, imposibilitatea estimarii numarului de alegatori care se vor prezenta la vot determina la randul sau dificultati in estimarea corecta a numarului de buletine de vot care trebuie repartizate fiecarei sectii de votare speciale.

Pe de alta parte, aceste sectii speciale au alimentat in trecut suspiciuni de turism electoral. La acest gen de suspiciuni s-a referit, de altfel, si Curtea Constitutionala atunci cand s-a pronuntat asupra cererilor de anulare a alegerilor prezidentiale.

Ce a introdus nou Guvernul in sedinta de miercuri fata de proiectul initial depus de AEP?

Propriu-zis, Guvernul nu a introdus nimic in plus fata de proiectul AEP. Bineinteles, la adoptarea proiectului au fost luate in considerare observatiile formulate de unele ministere de linie, preluate de AEP cu scopul imbunatatirii proiectului.

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....

Gabriela Firea a intrat în campanie electorală încă din prima zi de la nominalizare: „Acum avem o şansă în plus. Votul trebuie să fie util”

Preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, proaspăt desemnată candidatul social-democraților la Primăria Capitalei, și-a început deja discursurile de candidat, marți, 23 aprilie, la nici...