Trei au fost temele de dezacord, atunci cand s-a discutat despre Catedrala Mantuirii Neamului: "unde sa fie asezata?", "cine sa plateasca?" si "cat de mare ar trebui sa fie?".
Prima a fost dilema cea mai grea: locul a fost schimbat din piata Unirii in Parcul Carol, apoi pe cheiul Dambovitei si, in final, Catedrala a ajuns langa Parlament.
Bani au dat enoriasii, dar si guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria, inclusiv la ultima rectificare a bugetului. Iar marimea au stabilit-o arhitectii, prin concurs (uri), cu binecuvantarea Patriarhului.
Cand a venit vorba sa se construiasca o moschee, intrebarile au fost cam aceleasi. La primele doua - locul si banii - au raspuns doua guverne: cel roman a cedat un teren, pe bulevardul Expozitiei, iar cel turc va plati pentru ridicarea edificiului facut cadou cultului musulman.
Cea mai aprinsa dezbatere a privit dimensiunile. E simplu de explicat de ce. Atunci cand s-a anuntat ca bucurestenii vor avea o moschee, primul lucru care a fost spus si care, in mod firesc, a atras atentia a fost ca va fi "cea mai mare din Europa".
Asa ca prima reactie a fost intoleranta. "Nu vrem mega-moschee!", au zis mai multi protestatari stransi la Universitate, "neamul romanesc nu e pasalac". "Ponta s-a turcit!", au strigat altii, trecand cumva de la istorie la teologie si fiind vadit nemultumiti ca hotararea guvernului de a concesiona terenul a fost facuta publica imediat dupa ce premierul a fost internat intr-o clinica din Istanbul, detinuta, din cate a spus presa, de catre familia presedintelui turc.
"Erdogan sa propovaduiasca islamismul la el acasa, nu intr-o tara crestin-ortodoxa!", a cerut si fostul presedinte Basescu. Acesta a adaugat ca moscheea va include o Universitate, care va "instrui teroristi din toata lumea araba", astfel incat am putea vedea "intr-o statie de metrou un tanar credincios [care] se detoneaza in numele lui Allah".
Sa observam ca, daca obiectiile fata de Catedrala Manturii Neamului au venit in principal de la stanga atee, cele referitoare la moschee au fost formulate mai ales din perspectiva unei drepte crestine radicale.
Din nefericire, dezbaterea publica a inceput doar dupa luarea deciziei guvernamentale, iar nu inainte, cum ar fi fost normal. Asa ca pe masa au fost puse mai degraba frici si supozitii decat informatii clare si idei diferite despre rationalitatea acestei initiative.
Degeaba au mai explicat muftiul si secretarul de stat pentru culte ca moscheea a fost pe agenda diplomatica romano-turca inca din 1990. Ca nu e cea mai mare din Europa, ci din Bucuresti. Ca partea romana a primit deja un teren pentru un cimitir langa capitala Turciei. Ca nu va fi universitate, ci scoala. Toate astea au ramas in plan secund, fiindca au venit prea tarziu.
Au fost, in schimb, formulate mai multe intrebari perfect legitime: de ce moscheea e construita in Capitala, si nu in Dobrogea, acolo unde sunt cele mai mari comunitati de musulmani? De ce acceptam ofensiva "neo-otomana" a lui Erdogan? Cum se explica faptul ca bucurestenii n-au fost intrebati nimic? Ce garantie exista ca moscheea finantata de statul turc va duce la disparitia celor neautorizate, despre a caror existenta aflam abia cu acest prilej?
Toate au ramas, insa, fara raspuns. Actele s-au semnat. Muftiul se duce la cadastru. Asa s-a stabilit in discutiile de la guvern: musulmanii cer intabularea.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.
Guvernul nu trebuie sa se amestece in treburile primariei Generale a... Vezi tot
Oricata galagie ar face romanul, romanul nu are in gena incalcarea... Vezi tot