Proiectul Carol 53: Salvatorii caselor de patrimoniu Interviu

Mai multe ONG-uri si personalitati au lansat ideea unui SMURD al patrimoniului, in 2008. Intre timp, o multime de case vechi si valoroase au fost puse la pamant, de multe ori sub pretextul ca sunt prea degradate.

Un grup de tineri arhitecti a pornit pe cont propriu un proiect de interventie asupra acestor case din centrul Bucurestiului, care sa le opreasca degradarea si sa le ofere o noua viata.

Lucian Sandu-Milea, Dan Solot si Dragos Solot sunt cei care se ocupa acum de proiectul Carol 53, o astfel de casa veche din centrul Bucurestiului, unde au loc mai multe evenimente culturale, mai multe concerte, mai multe spectacole de teatru independent si mai multe expozitii decat in spatii culturale cu pretentii.

Locul functioneaza pe baza unei intelegeri cu proprietarul, care voia sa opreasca procesul de degradare al cladirii. "Cand te gandesti ca si un amarat de nailon intins pe acoperis in momentul potrivit poate face o casa sa o mai duca inca un an, doi, trei, pana vor exista bani pentru finanarea unei renovari, e frustrant", a spus Lucian Sandu-Milea pentru Ziare.com.

Cine sunteti voi?

La inceput am fost cinci arhitecti, un inginer horticultor, un inginer de utilaje, apoi echipa a mai scazut, au mai venit altii. Am inceput ca un grup, apoi s-a conturat ideea asta, am incercat sa gasim spatii, apoi am dat de acest loc si s-a format incet-incet o comunitate in jurul ideii.

Care era ideea?

Ideea era sa avem un spatiu in care sa fie o zona de locuit, dar si deschisa artistilor si isi are cumva radacinile in piata din fata centrului Pompidou din Paris, care apartine centrului Pompidou, dar unde pot veni artistii sa se manifeste liber. Un hub cultural.

Grupul nostru avea prieteni cu activitati calificate, dar care nu aveau un spatiu. In cazul de fata s-au imbinat povestile. Si casa ducea lipsa unei activitati si atunci ce facem noi nu a facut decat sa o revitalizeze si incet-incet sa apara si lucrarile de santier pe care noi in mare parte le-am sustinut, pentru stoparea degradarii.

Pe parcurs am avut aici si workshopuri de citire rapida, de fotografie, expeditii montane, instalatii, pictura, de proiectare parametrica, coregrafie, teatru, film, petreceri.

Care e povestea casei?

Casa apartine domnului Stefan Bortnowski, arhitect. A fost construita in 1914 de Mihail Pascanu, un avocat destul de cunoscut, profesor la Facultatea de Drept. Fiul lui, Filip, a murit in atentatul de la Odesa, iar sotia acestuia, Maria, s-a recasatorit cu arhitectul Stan Bortnowski, tot arhitect, tatal actualului proprietar.

Casa a fost nationalizata in 1952, a devenit sediu de sindicat, dupa care a fost compartimentata in vreo 4-5 apartamente si data unor persoane mai mult sau mai putin apropiate partidului. Dupa revolutie a devenit sediu ICRAL, apoi Stefan Bortnowski a inceput demersurile pentru recuperarea ei. Casa i-a revenit cam prin 2009.

O parte din locatari au mai stat, proprietarul, locuind in Paris, nu s-a putut ocupa de ea si a lasat-o unei firme de paza. Cu toate astea s-a furat din ea, homeless-ii au furat 16 grinzi de fier. Proprietarul a incercat sa o baricadeze, dar tot a fost atacata de oamenii strazii. Cand am ajuns noi sa il cunoastem pe proprietar ajunsese intr-un stadiu foarte rau de degradare, cu vreo 3 gauri in acoperis si mormane de gunoaie peste tot.

Cum ati aflat de ea?

Noi cautam mai multe case in jurul Facultatii de Arhitectura. Notam adresele, intrebam vecinii, cautam prin Monitorul Oficial sa vedem daca sunt revendicate sau nu. A fost un noroc pentru ca am trecut cu troleul pe aici si am vazut ca e cineva in curte. Am sunat un prieten care statea in apropiere sa se duca repede si asa a dat de proprietar. L-a intrebat despre casa si proprietarul ne-a zis sa vorbim cu prietenul lui, Serban Sturza, tot arhitect, care se ocupa in lipsa lui de cladire.

A fost de acord?

Cand vine cineva la gard si iti zice "Vreau sa fac si eu ceva cu casa" e cam ciudat. Orice om normal e reticent. Era in iunie 2012. Nu prezentam credibilitate, dar era o solutie de urgenta mai buna decat daca ar fi dat-o unei firme de paza. Programul nostru mergea catre o casa care nu necesita prea multe renovari, idealul nostru era sa platim o chirie si apoi sa intram in structura asta de program cultural.

Practic, de cand am deschis, in iulie 2012, am mers pe aceste doua linii, interventie de santier si evenimente culturale. Oricum, am avut noroc de un proprietar intelegator. E arhitect, a fost vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania.

Ce imbunatatiri ati facut?

Casa are o mie de metri patrati. In primul rand, am scos noua containere de gunoi din ea. Apoi, am pus grinzi de lemn de sustinere, fusesera furate grinzile de fier de catre oamenii strazii si vandute la fier vechi. Am luat bani din donatii de pe urma evenimentelor care s-au desfasurat aici cu care am refacut acoperisul.

Daca nu faceam lucrarile la momentul respectiv, era cel mai periculos pentru o casa, ca apuca sa intre apa, afecteaza grinzile, afecteaza structura, pana la urma duce la colapsare. Sunt foarte multe case in situatia asta in oras. Exista un caz, pe strada Dianei, o casa unde, printr-o gaura mica in acoperis, a patruns apa, cand am intrat acolo deja putrezise si planseul, degradarea ajunsese si la scara principala din lemn, o scara interioara foarte frumoasa.

Cand te gandesti ca si un amarat de nailon intins pe acoperis in momentul potrivit poate face o casa sa o mai duca inca un an, doi, trei, pana vor exista bani pentru finanarea unei renovari, e frustrant. Exista o platforma initiata de specialisti si ONG care isi propunea infiintarea unui SMURD al patrimoniului. Si proiectul nostru isi propune acet lucru. Noi visam sa facem asta, un SMURD al caselor.

Cate evenimente culturale ati avut?

In jur de o suta. Din 2012, cam doua pe saptamana, uneori si cu patru pe saptamana. Am avut o seara de filme, in fiecare joi, a tinut un an de zile, piese de teatru, lansari de carte. In prezent avem colaborari cu Teatrul de Foc, multe trupe au avut concerte si s-au lansat aici, se face improvizatie muzicala. Promovam tineri artisti, nu toti sunt extraordinari, dar vrem sa fim un fel de rampa de lansare.

E singura casa pe care o aveti in vedere?

In martie am mai incercat in Cluj, cu un prieten, intr-o casa mai mica. Nu e un monument istoric, dar e vorba de aceeasi deschidere, pentru artisti. Ce facem noi aici e un experiment. Proiectul arhitectural se construieste in functie de program si interventiile fizice asupra spatiului tin cont de schimbarile care apar in piesele de teatru, de concerte. Spatiul e intr-o continua devenire, nu e o chestie finita.

Sunt si alte case in Bucuresti la care va ganditi?

Mai avem in vedere o casa de pe strada din apropiere. E o provocare, dar nu stiu cat voi reusi. Si acolo proprietarul cauta solutii de finantare a renovarii, dar am in vedere ca in primavara sa ne prezentam la proprietar cu un program in care sa-i aratam ce am reusit sa facem aici, dar sa mergem si pe latura sociala a integrarii familiilor fara posibilitati.

In Bucuresti sunt multe spatii care au nevoie de un astfel de program. Ne propunem sa scoatem o publicatie sau un ghid pentru grupurile de studenti sau arhitectii profesionisti si artistii care sa implementeze ce facem noi. Realist vorbind e greu, e nevoie de multi bani si presupune mult voluntariat. E un pas foarte mare ca s-a stopat degradarea acestei cladiri.

Provocarea noastra a fost sa pornim de jos, fara o investitie serioasa. Tuturor cladirilor le doresc un antreprenor cu multi bani care sa le salveze, dar nu se intampla totdeauna. Casele primesc amenintari din toate directiile.

Paradoxal, e o perioada in care sunt legi care protejeaza patrimoniul, exista legi, exista organisme. Cea mai mare pierdere e pentru oameni, pentru cultura si memoria colectiva.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...