Ziare.com

Ia, readusa la viata intr-un atelier din satul Mandra: E mai mult decat o haina, e o poveste romaneasca

de Diana Toea
Luni, 31 Martie 2014, ora 16:57

   

Ia, readusa la viata intr-un atelier din satul Mandra: E mai mult decat o haina, e o poveste romaneasca
Artista Alina Zara din satul Mandra readuce la viata un simbol uitat de multi dintre noi - ia romaneasca. Ea le invata pe adolescente cum sa isi faca propriile ii in atelierul sau, Mandra Chic.

Alina Zara a vorbit, intr-un interviu acordat romania-insider.com, despre povestea din spatele unei ii, spunand ca orice femeie din Romania ar trebui sa o pretuiasca mai mult decat pe un obiect vestimentar.

Atelierul se afla in Muzeul de Panze si Povesti din Mandra, zona Fagarasului, si este "un studio al creativitatii romanesti in care vechiul si noul se imbina", unde artistii se reunesc si ii invata pe copii si adolescenti ce inseamna valorile autohtone.

"Vrem sa redescoperim si sa oferim un tribut panzelor traditionale, le recream si le dam un aspect nou, le celebram prin mijloace contemporane si le promovam", a declarat Alina Zara.

"La Blouse Roumaine" - ia romaneasca, expusa la New York

Pe langa celebrele ii, in atelierul Mandra Chic se mai gasesc tot felul de tricouri cu tematica traditionala, insigne de lemn, perne cu diverse modele, vederi si multe altele, toate facute manual.

Ia, cel mai important simbol traditional pentru femeile din Romania, era un vesmant pe care orice romanca il avea in trecut, potrivit Alinei Zara, sustinand ca fiecare femeie isi facea singura propria sa ie.

"Modelul a fost preluat de cei mai cunoscuti lideri ai lumii, artisti celebri au pictat ia in tablourile lor, iar vedete internationale o poarta si astazi. (...) As vrea ca femeile din Romania care o poarte sa stie ca reprezinta mult mai mult decat un articol vestimentar. Este o opera de arta, un simbol, o stare de spirit, o poveste veche cat lumea. Si este o poveste romaneasca", a precizata tanara.

Ea le invata pe adolescente sa isi faca propriile ii, iar fetele sunt fascinate de rezultat. Tinerele din sat au in dulap doua - trei ii si le poarta cel putin o data pe saptamana.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2748 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ia (sai iia, ?!?) este aur curat! Ma mir ca inca nu s-au nascut

cei care pot sa dea literele de noblete meritate acestui port national.
In ochii mei, ia (iia) are aveeasi valoare ca Pasarea maiastra a lui Brancusi su florile lui Tonitza!

 

 

Poate

Ca ar trebui scris Iia,sau Iea,pt ca Ia ,nu prea suna, la ce vrea insemne...

 

 

Eu am fost in Mandra !

E la o azvarlitura de batz de Fagaras si are cotloane de o frumiusetre extraordinara , care te fac sa nu vrei sa pleci de acolo niciodata .

Ma bucur ca exista acolo oameni de o asemenea tinuta !

 

 

Si cand te gandesti ca voiai sa emigrezi definitiv

.... din Romanhia !

 

 

Asa este tata, ai dreptate; uite cum ne da noua de "Cap",

limba noastra "cea de toate zilele" si cum a ajuns "Ambasadoarea Romaniei-Ia/Iia" sa-i puna in incurcatura pe strainii care-ar traduce acest articol.
De pronuntare, nici nu mai zic, la cite confuzii ar creea un cuvint atit de scurt, prin pronuntia I'ului lung;..cind de fapt este vorba despre o camasa, plina de traditii - femeiasca.
Nascuta fiind la tara, eu am invatat ca se scrie cu doi de "I", cu diferenta ca atunci lumea cunostea mai bine toate tipurile de "Ii" si vorbeau de fapt, despre camasi diferite.
Spre exemplu, daca spuneai: "camasa cu ciupag", "camasa cu lacez", "camasa cu brezarau" – era evident ca e vorba de o camasa incretita la gat, adica o "Iie". In plus, cind se folosea termenul; "ciupag, lacez, brezarau" – oamenii descriau exact si felul in care era incretita sus la git: cu un guleras mic, cu un snur, sau simpla.!!
De ce nu avem reguli precise?
Fiindca noi romanii nu putem fii nemti nici macar cind e vorba de un cuvant format doar din doua sau trei litere. 'Or fii doua sau 'or fii trei?
Cine poate sti?
Faceti fratilor reguli si ordine, macar aici/limba noastra, daca tot readuceti la viata aceasta traditie, ca si asa e destula dezordine in societatea romaneasca.
Bravo satenilor din Mindra care pretuiesc aceasta valoare si care ne reprezinta pe noi romanii peste tot in lume.

 

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor