Ziare.com

Lucia Condrea, dantelareasa cojilor de ou - Interviu

de Madalina Mitan
Duminica, 24 Februarie 2013, ora 16:05

   

Lucia Condrea, dantelareasa cojilor de ou - Interviu
Membra in Uniunea Artistilor Plastici din Romania si distinsa cu numeroase premii in cadrul celor mai importante expozitii si saloane de arta din lume, Lucia Condrea este un artist unic, iar ouale inchistrite ce-i poarta semnatura sunt imaginea unui har cu care doar cei alesi de Dumnezeu sa-si bucure semenii sunt daruiti.

A participat timp de 20 de ani consecutiv in peste o suta de expozitii internationale in 10 tari (Austria, Elvetia, Germania, Franta, Belgia (Bruxelles), Italia, Grecia, Olanda, Monaco, Luxembourg). Cerintele juriilor si valoarea celorlalti expozanti au determinat-o ca in ani sa se perfectioneze, ajungand printre cei mai valorosi artisti ai lumii in acest domeniu.

Lucrarile Luciei Condrea sunt la un loc de cinste in marile muzee ale lumii, Case Regale precum si in numeroase colectii personale, ea fiind o "sursa" inepuizabila de idei si conceptii in arta romaneasca contemporana.

Muzeul ce-i poarta numele, din Moldovita (jud Suceava), are peste 5.000 de exponate, si este considerat ca fiind unic in lume prin valoarea artistica a exponatelor.

Desi nu prea vorbeste cu presa, preferand sa ramana, asa cum zice dansa, "in umbra", Lucia Condrea ne-a povestit, in dulcele grai moldovenesc, cum a inceput, cum a ajuns faimoasa in intreaga lume:

Cand ati inchistrit primul ou? De ce ati facut-o?

In copilarie, alaturi de familie. Moldovita este un tinut binecuvantat de Dumnezeu iar arta inchistririi oualor de Pasti s-a perfectionat mai ales in randul hutulilor care au transformat acest mestesug in arta adevarata.



Oul este purtatorul unor semnificatii profund legate de Invierea lui Iisus Hristos si transmite in acelasi timp bucurie, smerenie si binecuvantare cereasca.

Inceputul a fost greu?

Mi-a placut foarte mult desenul tehnic si nu numai, iar inchistrirea unui ou n-a insemnat decat o revelatie. Nu mi-am dat seama in copilarie de harul pe care mi l-a dat Dumnezeu in multe alte domenii.

Cum v-a venit ideea muzeului? Care va sunt cele mai dragi exponate?

Am participat, in 1992, la Teatrul National Bucuresti cu ocazia Congresului Femeilor din Balcani unde am obtinut Premiul I si unde am expus pentru prima data trei dintre cele sase tehnici de lucru (tehnica traditionala, dantelaria pe ou si grafica in tehnica batik-ului - ceara in relief).

Tot atunci mi-a venit ideea de a aranja o camera in locuinta proprie cu lucrarile mele. Pe parcursul anilor, la sugestia colectionarilor si a prietenilor, spatiul fiind limitat, impreuna cu ideile din familie am inceput constructia muzeului. Am inceput cu aranjarea in ocnite a peste 1.600 de lucrari.



In momentul de fata, dupa multi ani de munca si acest spatiu a devenit neincapator, numarul lucrarilor depasind 5.000 de exemplare. Cele mai dragi exponate sunt acele lucrari in care am pus mult suflet si multa rabdare.

Lucrarile dvs sunt la loc de cinste in marile muzee, case regale si colectii personale. Spuneti-mi cateva dintre locurile unde se afla, cateva personalitati care au cumparat sau au primit oua incondeiate de dvs?

Intr-adevar, cerintele juriilor si valoarea participantilor in expozitiile internationale m-au determinat sa ma perfectionez si sa ajung in topul artistilor de marca din lume iar lucrarile mele isi au locul in marile muzee, colectii particulare, Case Regale si nu numai.

Dintr-o singura privire, in muzeu, turistul isi poate imagina directiile in care lucrarile mele s-au indreptat avand la dispozitie o parte din imagini cu personalitati care au vizitat muzeul. Sunt foarte bucuroasa ca dupa ani de munca, sustinerea familiei, a prietenilor, am reusit sa depasesc toate obstacolele, iar lucrarile mele sa fie apreciate pe toate continentele.

Nu-mi prea place sa spun nume, dar pot spune ca presedintele Romaniei, Traian Basescu, fostul presedinte al Frantei, Nicholas Sarkozy si principele Malaeziei sunt oameni de stat care si-au dorit creatiile mele.

Cat costa un ou? Cat dureaza sa incondeiati unul?

Pretul a fost impus de public in saloanele internationale chiar de la prima expozitie (1993). Cu timpul, valoarea lucrarilor a crescut si pretul a fost pe masura. Toate lucrarile au o tematica, compozitiile fiind complexe, simbolurile sunt aranjate pe ou intr-o maniera artistica si cu un grad mare de dificultate in executie.



Este o creatie proprie, fiecare lucrare o consider o opera de arta, un sacrificiu, o daruire, un unicat. In cazul meu nu doar talentul si-a pus amprenta, ci si munca si perseverenta au fost liniile directoare in desavarsire.

Cel mai ieftin ou se vinde in muzeul meu si costa 25 de euro, iar cele la care lucrez mai mult si sunt facute cu tehnici speciale pot depasi 2.000 de euro. Cat lucrez la un ou? De multe ori, daca as pune timpul in fata, n-as mai lucra nimic. La un ou lucrez de la cateva ore la o luna si jumatate.

Ati creat tehnici de lucru noi. Care sunt?

Pornind de la tehnica traditionala (a batik-ului) in decursul anilor am creat: dantelaria, grafica, ceara in relief, lucrari abstracte si antichitatile (lucrari complexe in care interfereaza arta maura cu arta hutula).

Toate aceste lucrari apartin "artei Condrea" dupa cum a fost denumita de numerosi critici de arta. In anul 2008 am devenit membra in Uniunea Artistilor Plastici din Romania.

Ati participat la zeci de expozitii internationale, cea mai recenta fiind la Bruxelles, la initiativa comisarului european Dacian Ciolos. Ce urmeaza?

In momentul de fata se implinesc 21 de ani de cand particip in expozitiile internationale. Am fost invitata in 10 tari din vestul Europei participand la 106 expozitii. In 2013 voi participa la expozitii in Elvetia, Franta iar in luna mai, in Luxemburg. Din pacate am fost nevoita sa anulez expozitiile programate in luna februarie deoarece n-am putut definitiva anumite lucrari complexe pentru colectionari.

Cum ati defini arta autentica romaneasca?

Din cele mai vechi timpuri, arta populara romaneasca, manifestata sub toate aspectele ei, reprezinta un tezaur, o bogatie nepretuita de comori, poporul roman avand harul artistic de a-si talmaci experienta, bucuria si durerea prin obiceiuri, costume populare, covoare, ceramica, sculpturi sau oua incondeiate. Artistul autentic este insufletit de o dorinta nestavilita de a crea un obiect de arta spre bucuria semenilor sai si pentru a-l cinsti pe Dumnezeu.



Uneori cand creez, cand din mainile mele izvorasc aceste "minuni pe coaja de ou" si de multe ori nici eu nu-mi explic de unde am avut o asemenea forta creatoare si inspiratie spontana, simt ca harul lui Dumnezeu lucreaza si ma hranesc din aceasta bucurie. Arta autentica romaneasca este o arta "vie" impregnata de trairile sufletesti ale artistilor de ieri si de azi.

In lupta dintre arta autentica si kitch, cine credeti ca este castigator?

Din pacate suntem invadati de o industrie a kitsch-ului in toate domeniile artei. Artizanatul are un scop comercial si se urmareste castigarea banilor pe seama unor obiecte care sunt asemanatoare cu cele autentice, realizate "pe banda", ca intr-o fabrica.

De multe ori ele sunt o jalnica reproducere a originalului. Si in arta incondeierii oualor de Pasti, o arta traditionala a culturii populare romanesti am constatat ca s-a produs o adevarata invazie de kitsch-uri, lucru care m-a intristat peste masura.

Lucrarile acestea nu ne mai transmit o stare de liniste sufleteasca, curatenie si bucurie divina, stari care se reflecta din imbinarea linistitoare a culorilor si motivelor traditionale ci mai degraba, mie personal imi provoaca tulburare.

Vesnica truda a creatiei, trairea pentru frumos sunt crezul meu in viata. Prin lucrarile mele am incercat o noua conotatie in arta, un anumit gust, o perceptie originala, valoare si o forma artistica impotriva kitsch-ului.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2905 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.



Platforma pentru solutionarea online a litigiilor