Ziare.com

Ce mai citim? Doamna din lac

Miercuri, 22 August 2012, ora 07:24

   

Ce mai citim? Doamna din lac
"Doamna din lac", de Raymond Chandler

"Minutele paseau pe varful picioarelor, cu degetul la gura".

Nimic mai fals. Cand te apuci sa citesti "Doamna din lac" de Raymond Chandler, minutele alearga pe langa tine intr-o cursa nebuneasca spre linia de finish: dezlegarea misterului.

Romanul din 1943 ni-l aduce pe detectivul Philip Marlowe din nou in atentie. Parerea mea sincera e ca daca Sherlock Holmes l-a facut celebru pe Sir. Arthur Conan Doyle, atunci Marlowe l-a plasat pe Chandler direct in categoria grea a autorilor de romane politiste. Si eu l-as alege oricand pe acesta din urma.

Naratiunea, cum imi place mie, spusa la persoana I, incepe cu Marlowe preluand ceea ce la prima vedere pare un simplu caz de disparitie a unei persoane. Ca acea persoana este sotia unui magnat din Los Angeles, ca e o doamna prea putin chibzuita si inclinata catre aventuri amoroase, ca in jurul figurii ei orbiteaza escroci, posibili criminali, mafioti si politisti corupti, toate acestea sunt numai piese intr-un joc de sah pe care detectivul este nevoit sa il castige, pentru ca miza este adevarul.

Elementele de noutate pe care le aduce Raymond Chandler in acest roman tin in primul rand de decor: prea putin mai vizitam un Oras al Ingerilor decadent in care diamante sclipesc prin tripouri, purtate de doamne din lumea buna, familii detin averi fabuloase si pacate de neiertat, mafioti in frac isi ucid partenerii de afaceri cu aceeasi nonsalanta cu care isi aprind tigarile de foi. Recunosc ca mi-a placut aceasta schimbare, chiar daca o parte din mine isi dorea in continuare glam-ul periculos al localurilor de noapte si al strazilor pustii din L.A.

In romanul "Doamna din lac" peisajul devine rustic si minimalist, iar razboiul care se poarta este numai sugerat prin prezenta santinelelor care au ordin sa traga in cei ce nu le respecta ordinele. Un cadavru intr-un peisaj montan, alienat, devine punctul central al unei investigatii ce il arunca pe Marlowe intr-un carusel de intrigi si inselatorii.

Proprietatea privata a lui Derace Kingsley este locul din care a disparut sotia sa si locul in care o femeie care ii seamana este gasita inecata. Unde este prima si cine a ucis-o pe cealalta sunt intrebari care il poarta pe detectiv de-a lungul unor mici orasele californiene care, in spatele gardurilor inflorite si a izului de vacanta, ascund secrete care uneori costa vieti.

Marlowe, ca si personaj, este acelasi cinic si dur pe care eu il indragesc. Daca mi-as imagina un individ obisnuit cu alcoolul, cu noptile pierdute, cu avansurile femeilor, cu confruntari nocturne corp-la-corp, incoruptibil, incapatanat si neclintit din drumul sau catre adevar, atunci la acest personaj m-as opri. Atragator prin poza rece dar mai ales prin principiile pe care se bazeaza, dotat cu un sarcasm incredibil si o autoironie fara margini, Marlowe arata si aici, daca mai era nevoie, ca este un tip pe cat de complicat, pe atat de verosimil.

Intriga acestui roman se tese perfid si sinistru. Putini sunt cei cinstiti care vor sa dezlege enigma si sa puna capat unui mister alambicat ce pune in pericol vietile a catorva oameni. Si in acest roman, ca un regizor de Oscar, Chandler creeaza cu inegalabila maiestrie personajele secundare. Seriful Jim Patton vegheaza peste mica statiune montana ca un patriarh arhaic. Sa nu ne inselam: trage cu pistolul mai bine ca oricine si mintea-i ascutita razbate la timpul potrivit din umbra unei jovialitati de batranel simpatic. Autorul are un obicei bun de a-si construi secunzii pe principiul de tromp d'oeil si chiar daca e un cliseu in cartile sale, nu ai cum sa nu-i iubesti.

Iarasi, locotenentul Degarmo este o bruta si fizic, si psihic. Un politist care aduce prin accesele de violenta si dispretul fata de autoritate o senzatie de fior de gheata, ori de cate ori ii vine randul sa-si joace scena. Dar cat de uman e cu adevarat, cat de torturat de emotii complexe, aceste detalii de nuanta ii sunt rezervate cititorului prin vocea si simtul de observatie al lui Marlowe.

Ce este fascinant la Chandler este senzatia de pelicula veche, filmata cu un handy-cam. Marlowe vede tot, simte tot si descrie tot, intim si patrunzator. Stilul lui narativ este presarat de expresii care au menirea fie sa te umple de groaza, fie sa te faca sa nu te mai opresti din ras. Avantajul camerei mobile este ca surprinde cele mai vii emotii ale personajelor si cele mai inedite situatii, iar Marlowe le descrie cu o precizie de bisturiu.

Nu poti sa inchizi cartea si sa nu vrei sa te pleznesti peste frunte: "cum de nu mi-am dat seama?!". In romanele lui Chandler niciodata nu iti dai seama cat e urzeala unei minti criminale si bolnave si cat e adevar.

Mai scurt decat alte romane ale autorului, ceea ce inseamna si mai intens, "Doamna din lac" pentru mine e una din cartile alea pe care le-ai citit si le-ai mai citi o data. Pentru o bataie de inima. Pentru un hohot de ras. Pentru senzatia ca esti acolo in camera cu toti ticalosii la gramada si nu prea mai ai pe unde scoate camasa. Pentru o replica de genul: "Am continuat sa privesc revolverul si sa nu urlu".
Nu te speria daca ai uitat sa respiri. Nu e o problema de sanatate. E Chandler.

Andreea Sterea
Editura Nemira

www.nemira.ro

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1650 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.



Platforma pentru solutionarea online a litigiilor