Ziare.com

Prizonier in Gulagul stalinist - De la cititori

Luni, 07 Februarie 2011, ora 18:59

   

Prizonier in Gulagul stalinist - De la cititori
Marturie cutremuratoare a unei lumi de o violenta si cruditate abominabile, "Patimiri si iluminari din captivitatea sovietica" creioneaza prin imagini emotionante drama prizonierilor romani, dar si de alte nationalitati, care au trecut prin infernul lagarelor sovietice din cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

Autorul, Radu Marculescu, el insusi cazut prizonier, in 1942, la cotul Donului, ilustreaza drama Armatei Regale Romane, supusa unui tratament inuman de exterminare psihica si fizica.

Prin memorialistica sa prind viata personaje care, altfel, ar fi ramas in afara istoriei, pierdute in neantul unei memorii colective care-si refuza recuperarea simbolurilor sale.

Inchis, impreuna cu toata ofiterimea romana, in lagarele de prizonieri rusesti, acesti oameni refuza sistematic sa-si tradeze tara, onoarea, demintatea si, nu in ultimul rand, calitatea de fiinte umane.

Supusi constant unor munci istovitoare, mereu in pericol de a-si vedea sanatatea subrezita printr-o alimentatie mai mult decat insuficienta, aruncati in carcere de izolare la temperaturi ce depaseau cu mult limita suportabilitaii unui om normal, ofiterii romani gasesc resurse nebanuite de a lupta si de a rezista infernului la care erau supusi.

Apar, bineinteles, si personaje de o structura morala indoielnica, cei care, unii de bunavoie, altii nemaisuportand chinurile zilnice, accepta sa colaboreze cu aparatul de represiune NKVD-ist, ajungand chiar sa formeze celebrele divizii Tudor Vladimirescu si Horia, Closca si Crisan, care vor lupta impotriva propriei tari.

Sentimentul care se degaja din intreaga scriere a lui Radu Marculescu este unul de coeziune, de incredere si de respect, prin care ofiterii romani reusesc sa lupte si sa se sustina reciproc, in incercarea de a supravietui, fara a renunta la codul de onoare, unui mecanism de represiune inuman care incearca meticulos sa macine orice forma de rezistenta.

Istorie a noua ani de zile petrecuti in gulahul sovietic, evocarea denota un deosebit talent literar, dar si mandria omului care, trecut prin infern, isi pastreaza neintinat sufletul.

Radu Marculescu infaptuieste, prin "Patimiri si iluminari in captivitatea sovietica", ultimul ordin pe care il primeste de la colonelul Stelian Dumitriu: "Scrie, scrie Radule, scrie tot ce ai vazut, tot ce-ai simtit, tot ce-am patimit laolalta. Scrie! E ordinul pe care ti-l las la despartire".

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2293 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
16 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Continui biografiile fostilor prizonieri din gulagul sovietic continuate in gulagul romanesc

CALOTESCU, Sabin I. Nãscut la
24 februarie 1894, in comuna Glodeni -
Gorj. Colonel, loctiitorul comandantului
Regimentului 10 -Vanãtori de Munte,
din Chisinãu. Condamnat in 1949 de
sovietici (in U.R.S.S.) la 25 de ani
inchisoare. Repatriat in decembrie 1955
si trimis direct la Jilava. A mai trecut
prin penitenciarele Vãcãresti si Gherla,
unde a murit la 13 februarie 1957

CAPTARU, Dumitru. Colonel.
Prefect de Iasi, in
perioada 21 ianuarie
- 29 iunie 1941. Prizonier
in timpul rãzboiului,
a revenit in tarã in 1946.
Arestat si judecat..Tribunalul
Poporului si Curtea Martialã de Casatie, dupã
cercetãrile intreprinse, l-au gãsit complet
nevinovat si Ministerul de Rãzboi a
clasat cauza (sentinta 6.704/26
noiembrie 1946). Arestat din nou, in
1948. Condamnat. In 1960 se afla cu
domiciliu obligatoriu in Bãrãgan, unde
a murit dupã 3 ani.

CAT, David S. Nãscut in 1923. Din
comuna Ezeris . Caras Severin. tãran.
Prizonier in U.R.S.S. La repatriere, in
1956, a fost dus direct la Gherla.

CAtACHIN, Leonte V. Nãscut in
1923. Prizonier in U.R.S.S. La
repatriere, in 1956, a fost trimis direct
la Gherla.

CÃRÃUSU, Mircea. Inginer
chimist. Nepotul colonelului medic
Gheorghe Cãrãusu. Intors, dupã 4 ani de
prizonierat, din URSS. Arestat la 25
septembrie 1948, impreunã cu fiul
colonelului Cãrãusu (Silviu), si torturat
de cãpitanul Constantin Oanca, seful
Securitãtii Craiova, pentru a mãrturisi cã,
impreunã cu vãrul sãu, si-a omorat
unchiul (care de fapt fusese impuscat de
sovietici, in parcul orasului Craiova).
Dupã un an de torturã, a fost eliberat.

CÂNTEA, Vasile T. Nãscut in 1911.
La intoarcerea din prizonieratul sovietic,
in 1956, a fost dus direct la Gherla.

CHIRILOV, Nicolae V. Nãscut in
1909. La revenirea din prizonierat, din
U.R.S.S., a fost dus direct la Gherla.

CHIRITESCU. Maior. A refuzat sã
se inroleze in diviziile .Horia, Closca si
Crisan. si .Tudor Vladimirescu.,
alcãtuite la initiativa Anei Pauker, din
prizonierii romani aflati in U.R.S.S. La
intoarcerea din prizonierat, a fost trimis
20 de ani la muncã silnicã in lagãr, iar,
dupã expirarea condamnãrii, cu
domiciliu obligatoriu in Bãrãgan.

CHIVULESCU, Puiu N. La
intoarcerea din prizonierat (U.R.S.S.),
a fost trimis direct in inchisoare.

CIOBANU, Gheorghe. Nãscut in
1911. La intoarcerea din prizonierat (din
U.R.S.S.), a fost trimis direct in
penitenciarul Gherla.
CIOPRAGA, Constantin. Nãscut
la 12 mai 1916, la Pascani. Istoric, critic
literar, profesor universitar. Continuator
al spiritului Junimii si al elitei de la
.Viata Romaneascã.. A luptat in al
doilea rãzboi mondial si a fost prizonier
in lagãrele sovietice (pe care le va
descrie in romanul .Nisipul.). Arestat in Romania

 

Intotdeauna securistii bolsevici au avut un cui impotriva Armatei

si au incercat sa o distruga. Nu numai ca n-au reusit niciodata, dar cand s-a ivit ocazia, Armata i-a facut flenduri. Cam asa o sa se intample si acum.

 

Baetica !

Nu fi ridicol ! Ai ajuns ca in povestea cu Elefantu si Puricele . Armata noastra ! Care armata ? Si cu ce este echipata ? Cu ce este platita si cum este RASPLATITA ?
Mai ieri tipai ca pensionarii militari sint DEGRADATI,devenind civili fara sa mai fie nici macar respectati. Intr-un adevarat razboi ,noi nici nu contam.Rusii ne fac arsice din prima. Nici macar cit au tinut Georgienii nu sintem in stare.Si cine sa ne ajute ? NATO ? Pai miine poimine NATO va fi si Rusia,ca UE nu are de ales.Putin ii tine de c..e atit militar cit si energetic.Nemtii au inteles,frantujii si italienii la fel,numai noi,un fel de p...ca frinaru ne ratoim la ei,pina cind ne vor scuipa odata.Aventurile lui Tom si Jerry sint comice doar in desene animate,in viata reala Jerry e halit din prima !
In ce priveste Gulagul rusesc....am patru din familie care au mierlito acolo.Bunicu pentru ca era popa in Bender,Tata ca a luptat atit pentru Maresal cit si pentru Stalin ca nu avea incotro,dar dupa razboi KGB-istii si-au amintit ca e romin,fratele mamei ca nu a dat la timp pamintul la Colhoz si o matusa care a fluierat in "biserica".Toti au ajuns prin Magadan,Karaganda,Primorie si Verkuta.Si nu li sa mai intors decit numele.Asta ma facut sa-i "iubesc",dar cunoscind prea bine armata lor,nu ma pot opri sa nu va avertizez.Sa ne fereasca Dumnezeu sa hotarasca ei sa puna in miscare HOARDELE de mujici ,huni si siberieni,ca ne ia dreak.u ! V-o spune unul care a trait 35 ani printre militarii lor.

Biografii partea 2 (litera C)

CIUREL, Ion. Din Romanati.
Profesor. Prizonier in U.R.S.S., in
perioada 1942-1946. Arestat in
octombrie 1949. Anchetat la Securitatea
Craiova. Condamnat la 5 ani inchisoare.
A trecut prin penitenciarele Craiova,
Jilava, lagãrele de la Peninsula si Gherla

CIUTAC, Vasile. Nãscut in 1910.
Reintors din prizonieratul sovietic, in
1956, si trimis direct in penitenciarul
Gherla.

CLONARU, Victor Al. Nãscut la 4
aprilie 1914, la Vãlenii de Munte
- Prahova. Avocat. A participat
la rãzboiul pentru eliberarea
Basarabiei si Bucovinei de
Nord, panã in
1943, cand a fost luat prizonier. A
refuzat intoarcerea in tarã cu diviziile
trãdãtoare, formate de Ana Pauker din
prizonierii romani. In 1948, sovieticii iau
inscenat un proces, condamnandu-l
la 10 ani inchisoare. A fost trimis,
dincolo de Cercul Polar. A revenit in tarã
in 1951 si a fost dus direct in lagãrele
de la Canal. Eliberat in 1954. Rearestat
in 1958. Condamnat la 25 de ani muncã
silnicã. Eliberat in 1964. In cei 18 ani
de inchisoare a trecut prin 31 de
penitenciare si lagãre de exterminare.

CODREANU, Vasile. Nãscut in
1914. La revenirea din prizonierat
(U.R.S.S.), in 1956, a fost trimis direct
in penitenciarul Gherla.

COJOCARU, Ion N. Nãscut in
comuna tepes Vodã - Constanta. Ofiter.
Intors din prizonierat (din U.R.S.S.), a
fost dus direct in penitenciarele
Constanta si Gherla.


COJOCARU, Nicolae-Niki.
Nãscut in Constanta. Jurist. Ofi-
ter in rezervã. A luptat pe frontul de
rãsãrit pentru eliberarea Basarabiei
si a Bucovinei de Nord. Prizonier
in U.R.S.S. A refuzat sã se
inroleze in diviziile de trãdãtori .Tudor
Vladimirescu. si .Horia, Closca si
Crisan., alcãtuite la initiativa Anei
Pauker din prizonieri romani. La
intoarcerea din prizonierat a fost trimis
direct in lagãrele romanesti. Pentru
atitudinea sa sfidãtoare fatã de
administratia penitenciarelor a avut mult
de suferit - la Gherla a fost zidit in celulã,
9 luni, si mancarea i se dãdea printr-o
micã firidã. Eliberat in iulie1964

COLAN, Constantin. Nãscut in
1910. Intors din prizonierat (U.R.S.S.)
in 1956 si trimis direct in inchisoare.

CONSTANTINESCU, Iacob-
Gabriel. Nãscut la 5 noiembrie 1921,
la Sibiu. Sef de promotie (1943) al scolii
de Cavalerie. A luptat pe frontul de
rãsãrit. Luat prizonier in U.R.S.S., a
refuzat sã intre in diviziile de trãdãtori
alcãtuite de Ana Pauker din prizonierii
romani. La revenirea in tarã, a fost
condamnat la 15 ani inchisoare. A trecut
prin lagãrul de la Peninsula, penitenciarele
Gherla, Aiud, minele de plumb
Baia Sprie si Valea Nistrului. La expirarea
pedepsei a fost dus cu domiciliu
obligatoriu, in Bãrãgan.

Biografii partea 3 (Litera C)

COPILU, Ion. Din comuna Ilovãt,
satul Dalbocita - Mehedinti. Venit din
prizonierat cu divizia .Tudor
Vladimirescu.. Fãcea propagandã
comunistã in comunã. A adãpostit in
coliba sa un partizan legendar, Nicolae
Trocan, pe care il ajuta cu alimente.
Arestat. Detentia la Baia Sprie, unde a
devenit omul ofiterului politic.

CORCOtOIU, Victor. A fost
prizonier in lagãrele sovietice. A refuzat
sã intre in diviziile alcãtuite la ordinul
Anei Pauker din prizonierii romani. La
revenirea in tarã a fost dus la muncã
silnicã, in minele de la Baia Sprie, unde
se aflau, in acelasi timp, condamnati, cei
doi frati ai sãi .Emil si Victor.

degeaba

Pacat ca acesti eroi, ca si alte sute de mii, si-au jertfit tineretea, sanatatea si viata pentru ca niste ne.mer.ni.ci portocalii ca basinescu, umil bok, oprea, udrea, videanu et comp. sa-i faca ne.sim.ti.ti, sa le taie pennsiile ,salariile si sa-si bata joc de un intreg popor, in timp ce ei fura, mint si se imbuiba. Nu a meritat sacrificiul.

 

Stiti proverbul acela cu

"Cine sapa groapa altuia". Nu stiu de ce, dar ceva imi spune ca batranii securisti, bineinteles cei care vor mai fi in libertate, se vor bucura de pensia minima pe economie, modelul Kacinsky.

acesti "soldati pe care multi ii plang

au fost simpli mercenari si cotropitori. Lasand la o parte propaganda patriotica, ce cautau in apropiere de raul Don? Au crezut ca daca invadeaza o alta tara vor fi medaliati de populatia cotropita? Foarte bine au facut, asa le-a trebuit, in gulag cu ei. Nimeni nu te obliga sa invadezi alt stat.

 

@russianwars

Auziti, cum e vremea pe la Tiraspol? Mai ninge?

Ce cautam noi la cotul Donului? Ei ce cautau in Basarabia si Nord-vestul Bucovinei?

La cotul Donului am ajuns ca urmare a invadarii Basarabiei si a N-V Bucovinei. De ce am trecut cu armata dincolo de Nistru? Pentru ca rusii trebuiau impinsi cat mai departe de granita de est a Romaniei, numai astfel puteam sa ne aparam integritatea teritoriala.

citeste istoria

nu propaganda de la scoala, si vei afla totul despre integritatea teritoriala.

Dar ce istorie ai citit dumneata?

Zi niste titluri!

Se pare ca a fost un plebiscit in 1941

Daca sa se continue razboiul dincolo de Nistru.

Rwars, asa e, de acord cu tine.

Cu o rezerva : nu erau mercenari.
Bineinteles ii pling.
Sa'i multumeasca maresalului care s-a pus frate cu dracu'...

Un timp trist din istoria nostra .

Un timp in care niste omeni au respectat juramintul militar au suferit cu virf si indesat decizile comandatilor lor si a istoriei care a fost scrisa de invingaori.

 

toata admiratia mea,

pentru cei care fac cunoscute aceste lucruri despre comunisti.La intoarcerea mea in tara voi cauta in mod sigur sa cumpar aceasta carte.Emotionant ordinul dat de domnul colonel.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor