Cel mai important an din viata unui oras al zilelor noastre

Un barbat si o femeie stau impreuna cu cei doi copii ai lor la o masuta impletita din lemn de rachita (se gaseste din belsug in imprejurimi), sorbind cate o bautura cu cicoare, respectiv cate un sirop de afine, merisor si agrise (specifica locului).

Intre ei, o tava mare cu placinta de rubarba. Centrul orasului vechi e plin de terase cu astfel de masute, iar stradutele intortocheate care ajung acolo, de asemenea. Oamenii, atrasi ca un magnet din toate colturile continentului, sunt linistiti.

Rad, vorbesc unii cu altii (se discuta in cel putin trei limbi europene, in afara de cele folosite in mod obisnuit in comunitatile locale), isi plimba privirile de-a lungul cladirilor vechi, restaurate, care imprejmuiesc piateta, isi trag sufletul.

Se simte totusi o oarecare nerabdare: la lasarea serii va avea loc experienta culturala nr. 100 din acest an. Va fi ceva nou, deosebit. Este una din zilele celui mai important an din viata orasului din Romania desemnat capitala culturala a Europei.

Experienta Sibiu 2007

Pentru orice oras aceasta e o oportunitate extraordinara, o sansa. Experienta Sibiului, Capitala culturala in 2007, este cea mai buna dovada. Orasul din centrul Romaniei a gazduit, in cele 365 de zile cat a detinut acest titlu, 337 de proiecte, insumand 2062 de evenimente (teatru, pictura, muzica, film, dans, literatura, arhitectura, arta contemporana, gastronomie), oglindind caracterul multicultural si multilingvistic al orasului.

Bugetul total pentru organizarea evenimentelor a fost de 17 milioane de euro, iar orasul a beneficiat de investitii de peste 60 de milioane de euro in infrastructura, facilitati culturale, restaurari ale patrimoniului cultural.

Prima concluzie: a meritat pe de-a-ntregul. Sibiul a devenit probabil cel mai cunoscut oras din Romania, dupa Bucuresti. A primit, numai in anul 2007, de doua ori mai multi turisti decat in 2006 si de trei ori mai multi decat in 2005, iar in anul 2008 s-au inregistrat cel putin la fel de multi turisti, aproape un milion, ca in anul in care orasul a fost Capitala culturala. Dintre acestia, 40% au fost turisti straini.

Acesta a fost marele castig al Sibiului: vizibilitatea sporita, includerea sa in numeroase circuite culturale europene, impunerea unor traditii (anual, aici se desfasoara un prestigios turneu de teatru in aer liber) si, cel putin la fel de important, inducerea unui sentiment de mandrie atat in randul localnicilor cat si in cel al romanilor din toata tara.

Multiplicand experienta Sibiului cu 46, adica numarul de orase care au primit pana acum titlul de capitale culturale ale Europei, poti intelege de ce programul inceput in anul 1985 ("in scopul de a evidentia bogatia si diversitatea culturilor europene, precum si pentru a promova o mai buna intelegere reciproca intre cetatenii europeni") este una dintre cele mai prestigioase initiative ale Uniunii, una dintre cele mai vizibile si mai bine apreciate de catre cetatenii europeni.

Foto: oradecluj.oradestiri.ro

Chiar daca e vorba de un eveniment eminamente cultural, "Capitala culturala a Europei" genereaza beneficii sociale si economice semnificative, in special atunci cand este integrata intr-o strategie de dezvoltare pe termen lung axata pe cultura.

Acestea sunt principalele motive pentru care Comisia Europeana a decis in aceasta vara sa propuna prelungirea programului pana in anul 2033 (programul actual se incheie in anul 2019).

Noua varianta, care trebuie aprobata in cursul anului 2013 de catre Parlamentul European si Consiliu, stabileste un sistem de rotatie intre statele membre in vederea desemnarii noilor capitale culturale.

Potrivit calendarului stabilit de Comisie, Romaniei ii va veni randul sa propuna o noua capitala culturala a Europei in anul 2021, alaturi de Grecia.

Candidaturi pentru anul 2021

S-au anuntat deja cel putin doua candidaturi puternice, Cluj-Napoca si Timisoara, unde se poate vorbi despre actiuni de mobilizare importante (exista deja doua organizatii non-guvernamentale care pregatesc candidaturile si care au reusit sa isi alature deja principalele institutii si organizatii culturale locale).

Fiecare dintre cele doua orase are argumente puternice: ambele s-au dezvoltat ca spatii multiculturale, deruleaza proiecte culturale cu mare impact intern si international, gazduiesc institutii culturale prestigioase, sunt orase in plina dezvoltare, au dovedit, de-a lungul timpului, vitalitate si creativitate.

Dar nu e doar atat. Citeste mai multe despre Cel mai important an din viata unui oras al zilelor noastre pe site-ul Comisiei Europene.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...