Ziare.com

Celebrarea lui Eminescu, intre "Biserica invierii" si Noua Dreapta

Duminica, 14 Iunie 2009, ora 18:25

   

Celebrarea lui Eminescu, intre "Biserica invierii" si Noua Dreapta
La 120 de ani de la moartea lui Eminescu, Ipotestii isi serbeaza poetul in cantecele religioase ale unei biserici neo-protestante si in scandarile membrilor Noi Drepte, ce s-au adunat zgomotos in fata bisericii din curtea care adaposteste inca salcamul pe care poetul il privea de la masuta de scris.

Pe 15 iunie, se implinesc 12 decenii de cand Eminescu a murit. Pragul casei copilariei, acum cladire memoriala, este trecut din ce in ce mai rar de oaspetii avizi sa rasfoiasca caietele fascimilizate pe care poetul isi nota versurile, arata NewsIn.

In timpul scolii, ne povesteste custodele muzeului, mai vin autocare de copii, dar, ce-i drept, acestia sunt dintre cei mici, pentru ca "cei mari au acum internetul".

Camerele, curat ingrijite, lasa sa se intrevada imaginea tanarului Eminescu, privindu-si codrii si rasfoind cate o carte, rezemat de soba mare, de teracota.

Pe masa de scris, unul dintre caietele lui Eminescu ne imbie sa intelegem cate ceva din greul proces al creatiei. Unele versuri par a fi scrise usor, rima curge lin, in vreme ce altele poarta pecetea cautarii muzei, se insira nervoase, in repetitie, taiate cu o dunga groasa, pentru a fi reluate mai apoi. Indraznim sa copiem una dintre strofe:

"Cu perdele lasate
Sed la masa mea de brad
Foculpalpaie in soba
Iara eu pe ganduri cad"


Cu voce blanda, doamna de la intare ne povesteste cum a adus Constantin Noica la Ipotesti copiile xerox ale caietelor lui Eminescu, unele dintre ele greu de descifrat. E bucuroasa ca are cui povesti despre singurul obiect din casa care a apartinut poetului: o caseta de lemn, asezata acum la oglinda, vis-a-vis de pian.

Acum este liniste si cu greu iti dai seama ca este un moment aniversar. Sambata ce-i drept, ne povesteste doamna, au venit poeti si academicieni de la Iasi si Botosani, Filarmonica Botosani a concertat chiar in curte, la umbra celor doi tei.
Despre cine a fost, nu ne poate spune prea multe, pentru ca acum, fiecare se gospodareste singur, astfel incat muzeul organizeaza celebrarea momentului separat de Directia de cultura a Botosanilor.

Singurul indiciu ca cineva si-a amintit de Eminescu este afisul format A4, lipit pe usa de la intrare, care anunta programul din 13 iunie.

Linistea acesta discreta, in care se aude doar fosnetul pomilor si care, poate, pastreaza cel mai bine amintirea poetului, este brusc intrerupta.

Cateva persoane s-au adunat in curtea casei, aceeasi care adaposteste si cladirea unei biserici de rit ortodox, intonand pe voci cantece religioase. Este vorba, aflam de la o alta doamna care administreaza muzeul, de Biserica Invierii, o secta care locuieste in corturi, la marginea satelor.

Marcheaza momentul, intonand, printre cantece cu mesaj religios, versurile poeziei "Rasai". Uimirea ni se vindeca rapid, cand grupului religios i se adauga un altul, de la Noua Dreapta.

Curtea familiei Eminescu este impanzita de afise pe fond verde, cu textul "120 de ani de la asasinare. 1889-2009". Purtatorii mesajului formuleaza remarci antisemite, avand si argumente pentru a-l confisca pe Eminescu: articolele de gazeta din epoca, care dezvaluie un poet nationalist.

"Cum cine l-a ucis pe Eminescu?", intreaba un barbat, venit la spectacolul ad-hoc: "jidanii ca Patapievici". Fara a fi malitiosi, ne indoim ca cei de acolo au citit volumele lui Eminescu. Pentru ca daca ar fi rasfoit paginile de proza sau poezie, ar fi inteles, poate, ca poetului i se cuvine mai mult respect.

Lasam in spate casa memoriala si urmam drumul serpuit care duce spre codrii din poezie, ajungand la lacul cu nuferi galbeni. O singura placuta indica drumul, la intrarea in padurea tacuta. Semne ca si altii au venit in vizita au ramas, insa, in pungile de plastic agatate de nuferii imbobociti.

Ipotestii nu sunt imbracati de sarbatoare; copiii de pe ulite nu mai stiu cine a locuit in odaile de la marginea satului si nici nu inteleg de ce ii intrebam de lacul lui Eminescu. Un lac exista, ne spun ei, aratandu-ne unde, dar daca este al lui Eminescu, nu ne pot spune.

Sursa: rNews

Articol citit de 2116 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

O alta crima impotriva culturii Romane

Faceti un google si citi.
Asistam la o noua actiune ade asasinare a culturii Romane.
Mai intii au facut-o cominternisti cu nume schimbate (gem Leonea Rautu) iar acum o fac urmasii lor.
Sau http://www.ioncoja.ro/

 

ZIARISTI COMUNISTI

Dupa parerea mea ,autorul articolului de mai sus minte cu nerusinare poate din lipsa de cultura dar daca s-ar informa mai bine ar afla ca Eminescu a fost asasinat de catre evrei.Minciunile comuniste si dezinformarea nu mai merg.Ii sugerez sa-si dea doua palme, sa se trezeasca si sa mai citeasca. www.mihai-eminescu.net

 

Infatuarea si nesimtirea n-au limite

Astazi la RTV: "...astazi se implinesc 120 de ani de la *** ZIARISTULUI, poetului si prozatorului Mihai Eminescu...". Mai ziaristi fara nici o valoare, dar cu pretentii de superstar, bagati la cap Mihai Eminescu e cunoscut in primul rand ca poet national, voi n-ati invatat asta la gradinita?, iar pe vremea aia jurnalismul era o meserie onorabila nu cloaca din ziua de azi. Rusine !!!

 

Iertare !

Lasati-l pe Maestru in linistea lacului sau!Nu-l politizati!Citeam azi intr-o fituica numita ziar ca a fost admirat de cuplul dictatorial!Macar ei aveau decenta si nu in intinau.Voi ce faceti acum?!!!

 

Eminescu

Mihai Eminescu este considerat un poet romantic minor, potrivit oricarei scoli de filologie serioase. Doar romanii l-ai zeificat pe autorul "Scrisorilor". Nimeni nu spune ca Eminescu n-a avut si poezii bune, insa marea masa ascrierilor lui poetice sunt mediocre spre proaste ("Floare albastra" poate fi considerata una dintre cele mai proaste poezii notorii din literatura romana). Iar activitatea politica il recomanda pe deplin lipsei de cultura a Noii Drepte.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor