Ziare.com

Dezbatere Ziare.com: Eminescu, asasinat pentru ca era un jurnalist incomod? (2)

de Alexandru Toreanik
Marti, 02 Februarie 2010, ora 09:06

   

Dezbatere Ziare.com: Eminescu, asasinat pentru ca era un jurnalist incomod? (2)
Inceputul carierei de ziarist a lui Mihai Eminescu a coincis cu asa-numita "chestiune orientala", care consta in impartirea teritoriilor eliberate dupa prabusirea Imperiului Otoman. Marile puteri implicate erau Rusia si Austro-Ungaria, iar lui Eminescu nu i-a fost frica sa lupte cu amandoua pentru interesul national.

Asa cum vedeam in primul episod al serialului - dezbatere pe care vi-l propune Ziare.com Eminescu, asasinat pentru ca era un jurnalist incomod?, Eminescu i-a criticat dur pe toti politicienii romani, indiferent de culoare, pentru ca i-au abandonat pe romani in fata Marilor Puteri. Afla acum cu ce a reusit Eminescu sa zguduie puternicele fotolii ale Europei.

Eminescu a sustinut participarea Romaniei la Razboiul de Independenta, dar mai tarziu a inceput sa critice vehement felul in care guvernul I.C. Bratianu s-a angajat si a participat la razboi, mai ales faptul ca nu ceruse nicio garantie scrisa de la rusi.

Cand Rusia si-a anuntat oficial intentia de a anexa sudul Basarabiei, Eminescu a banuit ca guvernul roman stia dinainte pretentiile rusilor. In septembrie 1978, s-a demonstrat ca avea dreptate si Romania chiar stia acest lucru inainte sa intre in razboi de partea Rusiei.

"Intocmai ca mesterii de discursuri funebre, care cauta a se straluci si folosi ei insisi pe cadavrul abia coborat in groapa, haita netrebnica ce compune majoritatea radicalilor din Dealul Mitropoliei, cu Misail si Pseudo-Ureche in frunte, cauta, in discursuri stupide sau sarlatanesti, sa se apoteozeze pe sine plangand Basarabia, pentru a carei retrocedare insa, la urma urmelor se proclama competenti", comenta el decizia Parlamentului de a autoriza retragerea autoritatilor civile si militare din Basarabia.

Ca urmare a acestor critici, I.A. Cantacuzino, care era redactor-sef al Timpului, i-a cerut lui Maiorescu sa intervina pe langa Eminescu si sa nu-i permita sa transforme ziarul oficial al conservatorilor in "organul personal al antipatiilor sale".

Chestiunea izraelita

Acelasi Congres de la Berlin care obliga Romania sa cedeze Basarabia a cerut si inlaturarea unei restrictii din Constitutie care prevedea ca "numai strainii de rit crestin vor putea obtine naturalizarea".

Eminescu s-a opus, insa, acordarii cetateniei romane evreilor, motivandu-si atitudinea prin realitatile sociale si economice ale vremii. El se referea la faptul ca in tarile de unde au emigrat, evreii au fost impiedicati sa practice mestesugurile si au fost astfel constransi sa se ocupe cu negotul si specula.

De asemenea, afirma ca imigrarea evreilor in numar mare, mai ales in Moldova, s-a datorat incercarii lor de a se sustrage serviciului militar in tarile de origine, posibilitatii de a profita de "pozitia privilegiata fata de populatia autohtona" asigurata de regimul consular din Romania si, mai ales, neputintei principatelor romane de se apara de aceasta invazie.

Eminescu a criticat intentia liberalilor de a acorda drepturi civile depline tuturor evreilor nascuti in tara si care nu s-au bucurat niciodata de protectie straina. El spunea ca evreii urmareau "sa poata cumpara mosiile statului si cele particulare, sa puie mana in orase si sate pe orice negot si orice industrie, c-un cuvant sa aiba toate drepturile civile ale romanului, fara a avea neplacuta datorie de-a servi in armata".

I.C. Bratianu a insistat "amenintand pe deputati cu primejdie din partea Europei", ceea ce l-a facut pe Eminescu sa traga concluzia ca Bratianu facuse promisiuni anterioare in acest sens Aliantei izraelite.

Eminescu a incercat sa explice ca nu era stapanit de ura pentru aceasta etnie si afirma ca impamantenirea trebuie acordata numai evreilor care participasera la razboiul de independenta.

"Marile fenomene sociale se intampla, dupa a noastra parere, intr-o ordine cauzala tot atat de necesara ca si evenimentele elementare, si daca nu putem zice ca avem ura in contra ploii, chiar cand cade prea multa, sau contra ninsorii, tot astfel nu ura putem simti pentru un eveniment atat de elementar ca imigratiunea in mase a unui element etnic care-a contractat anume apucaturi economice ce nu ne convin sub persecutiile altor popoare", argumenta el.

Romanii de peste hotare

O preocupare permanenta a lui Mihai Eminescu a fost, in articolele sale, situatia romanilor care traiau in afara granitelor, in special cei din Ardeal. Primele articole pe aceasta tema le-a scris inca de cand era student la Viena.

Eminescu a condamnat dualismul austro-ungar care permitea dominatia austriecilor si a ungurilor asupra celorlalte natiuni din Imperiu, ceea ce a dus la anchetarea lui de catre autoritatile ungare.

Solutia pe care a propus-o inca din studentie a fost descentralizarea bazata pe coordonarea nationalitatilor in grupuri administrative autonome. In acelasi timp, Eminescu se intreba cum era posibil ca maghiarii sa creada ca vor reusi sa faca in cativa ani "ceea ce n-au putut face cultura bizantina sau cucerirea otomana".

Un alt domeniu de interes a fost scoala romaneasca, el afirmand ca scoala trebuie sa formeze mai intai caracterul, iar cunostintele de specialitate sa vina mai tarziu.

"Invatatura numai ca atare nu are a face cu cresterea. Invatand pe de rost numirile tuturor oraselor de pe pamant si toate formulele chimice, toate numele speciilor de plante si de animale, aceasta masa de cunostinte, oricat de noua ar fi pentru o inteligenta, n-o fac nici mai iubitoare de adevar, nici indemanatica de a judeca si de a distinge drept de stramb", era de parere Eminescu.

Astfel, aflam din scrierile lui Eminescu ca reforma din Educatie nu a inceput in urma cu 13 ani, asa cum stim noi, ci este dezbatuta de cel putin 120 de ani.

Ziare.com te provoaca la dezbatere: ti-ai dori ca Romania de astazi sa aiba un jurnalist asa cum a fost Mihai Eminescu? Crezi ca un jurnalist ar trebui sa fie echidistant sau doar sa isi afirme clar optiunile? A fost Mihai Eminescu redus la tacere din cauza faptului ca era incomod pentru clasa politica? Citeste miercuri, pe Ziare.com, episodul al treilea al dezbaterii "Eminescu, asasinat pentru ca era un jurnalist incomod?" si afla cum au reactionat Marile Puteri la campaniile de presa ale lui Mihai Eminescu.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 8758 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
64 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Mihai Eminescu: DOINA

De la Nistru pan’ la Tisa
Tot Romanul plansu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.

Din Hotin si pan’ la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;

Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.

Sus la munte, jos la vale
Si-au facut dusmanii cale;
Din Satmar pana ‘n Sacele
Numai vaduri ca acèle.

Vai de biet Roman saracul,
Indarat tot da ca racul,
Nici ii merge, nici se ‘ndeamna,
Nici ii este toamna toamna,
Nici e vara vara lui
Si-i strain in tara lui.

Dela Turnu ‘n Dorohoiu
Curg dusmanii in puhoiu
Si s’aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier,
Toate cantecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate.

Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbraca tara sanul,
Codrul – frate cu Romanul –
De secure se tot pleaca
Si isvoarele ii seaca –
Sarac in tara saraca!

Cine-au indragit strainii
Manca-i-ar inima canii,
Manca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.

Stefane, Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Arhimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
In sama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
Doar s’a ‘ndura Dumnezeu
Ca sa-ti mantui neamul tau!

Tu te ‘nalta din mormant
Sa te-aud din corn sunand
Si Moldova adunand.
De-i suna din corn odata,
Ai s’aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori
Iti vin codri ‘n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara in hotara,
Indragi-i-ar ciorile
Si spanzuratorile!

(Poezie citita la Junimea, la inceputul lui iunie 1883, de un Eminescu PERFECT SANATOS, in cadrul sarbatorilor nationaliste de la Iasi, cand a fost dezvelita statuia lui Stefan cel Mare, poezie care a reusit sa inflameze puterile centrale ale vremii)

 

LA ARME!

Auzi!... departe striga slabii
Si asupritii catre noi:
E glasul blandei Basarabii,
Ajunsa-n ziua de apoi.
E sora noastra cea mezina,
Gemand sub cnutul de Calmuc,
Legata-n lanturi e-a ei mana,
De streang tarand-o ei o duc.
Murit-au?... poate numia doarme.
S-asteapta maortea de la cani?
La arme,
La arme romani!


Pierit-au oare toti vultanii
Si soimii muntilor Carpati,
Voi, fii ai vechei Transilvanii,
Sunteti cu totii enervati.
Si suferiti de injosire,
De la Brasov pan´ la Abrud,
Ca sa va tie in robie
Fino-tatarul orb si crud.
Si nimeni lantul n-o sa farme,
N-avetri inimi, n-aveti mani?
la arme, la arme,
La arme frati romani!


Iar tu iubita Bucovina,
Diamant din stema lui Stefan,
Ajunsa-i roaba si cadana
Pe mani murdare de ***.
Rusinea ta nu are seaman,
Pamanul sfant e pangarit...
Misel si *** si faman
Ce ra mai sta la suferit...
De-acuma trambiti de alarme!
Naltati stindardul sfant in mani,
La arme!
La arme dar romani!


Pierduti suntem pe Cris si Mures?
E moarte, e lesin, e somn?
Au Dragos nu-i din Maramures,
Au n-a fost la Moldova domn?
N-a frant a dusmanilor nouri
N-a frant pe lesi si pe tatari, -
Au Dragos, vanator de bouri
N-o sa vaneze si maghiari?
Sculati, ca sa nu muriti mani,
La arme!
La arme dar Romani!


Din laur nemuritoare ramuri,
O, tara pune-n frunte azi,
Si-n tricolorul mandrei flamuri
Sa-nfasuri pieptul tau viteaz.
Si smulge spada ta din teaca
Si-ti chiama toti copiii tai,
Si la razboi cu dansii pleaca,
Cu fii de soim, si fii de zmei.
In valuri, valuri sa se farme
Calmuci, tatari, dusmani, stapani.
La arme, la arme!
La arme, frati romani.

 

ISTORIA NESCRISA

Laudabila,excelenta initiativa ziare.com de-a ridica valul culiselor istorice.Unghiul din care este abordata personalitatea lui Eminescu este inedita si consider ca numai istoricii si literatii care l-au studiat atat pe Eminescu dar si vremurile in care Romania a patimit,pot sustine o dezbatere care dealtfel ar avea in mod cert sustinerea romanilor insetati de adevar.
In felul acesta se vor darama miturile si lozincile ce-au conturat victoria atat a unor partide asa zis istorice cat si a imperiilor ce-au impartit lumea.
Pe de-alta parte se poate percepe mai bine spiritul romanesc adevarat(sau fals)in interiorul granitelor Romaniei Mari si-n toate regiunile tarii.
Alexandru Toreanik ai votul meu(in calitate de cititor) pentru, atat acest articol cat si altele de interes national.

 

Adevarurile istorice

trebuie, in mod special, predate in scoala. E drept ca Internetul este un mod excelent de informare, dar tinerii nu cred sa citeasca ziare.com
Ma gandesc cate ni s-au ascuns noua in scoala ceausista, cate minciuni ni s-au spus. Adevarul istoric despre Eminescu trebuie predat in scoala. Asa cum ar trebui predat adevarul despre comunism, despre holocaustul comunist. Eminescu trebuie scos din "debara", ca sa parafrazez un "clasic" in viata.

Eminescu a murit asasinat: sifilisul netratat nu iarta!

In rest: conspiratii, extraterestrii, flacari violet, esoterisme, kabbale, masonerii...

gigi contra defaimare

"Defăimarea sa nu a incetat insă la peste un secol de la uciderea sa. Adevărate campanii continuă si azi. I se fac rechizitorii si procese de intentie, este proclamat drept proto-fascist. Abia recent s-a dovedit, prin contributia unor specialisti in medicină legală - cum este Vladimir Belis, fost director al Institutului de Medicină Legală sau cu aportul doctorului Vuia că mitul bolilor sale a fost o intoxicare de cea mai joasă spetă. Punand cap la cap toate dovezile stranse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: "Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetător stiintific, autor a peste 100 de lucrări din domeniul patologiei creierului, sunt cat se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut o dementă paralitică". Lui Eminescu i s-a făcut autopsia in ziua de 16 Iunie 1889, existand un raport depus la Academie, nesemnat insă. Creierul său, după autopsie, s-a constatat că are 1495 de grame, aproape cat al poetului german Schiller, iar apoi este "uitat" pe fereastră, in soare. Creierul său era o dovadă stanjenitoare a falsitătii teoriei sifilisului – deoarece această boală mănancă materia cerebrală. In manualele de astăzi continua insă propagarea operatiunii de dezinformare coordonată de serviciile secrete al Austroungariei. “Ţinta" Eminescu incă preocupă diferite cancelarii si “grupuri de prestigiu" - in fapt extensii ale unor grupuri de putere care isi perpetuează misiunea de destructurare a valorilor simbolice ale Romaniei."

Lasa abureala

In liceu, pe vremea comunistilor, ni se vorbea mult despre Eminescu jurnalistul. Comunistii aveau un cult pentru Eminescu. Dar voi, legionarii de azi, incercati sa atrageti adolescentii astia bombardati cu tot felul de Micheli Jacksoni, adolescenti carora nu scoala ci voi, marii educatori ai neamului, il revelati pe Eminescu poporului neinstruit. O recomandare: "Imparat si proletar"...

despre boala si moartea lui Mihai Eminescu

http://www.youtube.com/watch?v=0SsPDdngXyU&feature=related

@Gigi-contra

Putina lume stie că Mihai Eminescu a fost si un jurnalist politic de geniu, latură care a fost ignorată in timpul comunistilor. Abia după decembrie 1989, prin grija unor oameni de exceptie, opera sa politică a fost reeditată. Eminescu a desfăsurat o mare parte a activitătii sale de jurnalist la ziarul Timpul, intre decembrie 1877 - iunie 1883.

Analizată in ansamblu, opera sa politică dezvăluie un aspect foarte important al personalitătii sale, ascuns atata vreme de masoni (comunisti sau de alte orientări). In cele peste 150 de articole publicate, a exprimat clar o atitudine patriotică si fundamental antimasonică, atrăgand in mai multe randuri atentia opiniei publice asupra pericolului infiltrării acestei organizatii in Romania si creandu-si datorită acestui fapt, dusmani in randul masonilor. A “beneficiat", printre altele chiar si de citatii la tribunale, emise de autorităti internationale.

Aceste fapte au stat la baza scoaterii lui Eminescu mai intai din viata publică, intr-o ipostază penibilă, apoi chiar din viata fizică. Actiunea a fost pusă la cale de către cei extrem de deranjati de ideile sale, adică de către francmasoni.

In acest sens, apar astăzi din ce in ce mai multe voci autorizate (critici literari, istorici de renume, medici de toate specialitătile) care au analizat fiecare din punctul lui de vedere disparitia bruscă si misterioasă a marelui nostru poet, voci care sustin cu dovezi clare că Eminescu, datorită personalitătii si a actiunilor publice, a fost inlăturat printr-un asasinat executat lent, astfel ca nimeni să nu-si dea seama despre faptul că el a fost de fapt, omorat. Mai intai, printr-un abil mod de mediatizare, a fost trecut in randul nebunilor, apoi s-a apelat prin aceeasi presă la donatii publice pentru intretinerea si tratamentele sale, după aceea a fost prezentat opiniei publice faptul că el nu mai este constient, si a dispărut brusc, fiind lovit la cap de un dubios pacient al spitalului.

@Gigi-contra

Cateva fragmente din scrierile lui Eminescu cu referiri la masonerie:
“Numai o sectă fără de patrie si fără de simt istoric, numai cetătenii liberi, egali si infrătiti ai universului intreg, numai republica universală, reprezentată la noi prin urmasii fanariotilor, C.A. Rosetti si altii a putut da mană de ajutor unui element străin, a cărui tendintă este nimicirea noastră natională".

“Pentru a realiza acest gheseft, rosii vor fi in stare să facă compromis cu ori si cine de orice nuantă politică ar fi."

“…s’au prăsit secta rosie, care nu dă’ndărăt nici inaintea crimei, secta căreia ignoranta si smintirea sunt titluri de recomandatie, trădarea de Domn un merit răsplătit cu recompense nationale; revolta si răsturnarea un brevet, un privilegiu pentru a deveni om mare. …că acesti oameni sunt ei insisi promotorii tuturor tendentelor de distrugere si anarhie."

@gigi contra dixit

"Eminescu a murit asasinat: sifilisul netratat nu iarta!"

Si daca ar fi fost asa, pentru ceea ce reprezinta Eminescu pentru Romania, pentru patriotismul lui, pentru ceea ce a scris, ar trebui sa va fie rusine celor care scoateti in fata ca a murit nebun de sifilis. De fapt, ce sa ne miram cand azi idoli sunt manelistii si imbogatitii. Valorile de care vorbea Eminescu azi nu exista.

@Lucosan,

Ai ideie prin cate a trecutul volumul IX din editia Perpessicius pana cand a fost retiparit dupa topirea primei editii la insistentele lui Mozes Rozen? Si ai citit oare articolele, asa zis politice, ale lui Eminescu? Vorbeste cineva de ele in scoala, "evoluata", de astazi?

stiu ceva

@Nedumeritu
Stiu ca profesorul meu din liceu publicase articole despre jurnalistul Eminescu inainte de '89 si nu avea probleme cu nimeni, chiar era o personalitate. Ne vorbea de cate ori avea ocazia despre asta si nu a avut probleme, desi eram intr-un liceu bun, cu copii de securisti si nomenclaturisti si ce mai vrei tu. Poate jurnalismul lui Eminescu a fost ascuns la inceputurile comunismului in romania de catre bolsevici, dar in timp a fost dezvaluit. Poate nu la adevarata valoare si anvergura la care trebuia... Dar sa spui ca comunistii au ascuns asta e o aberatie folosita de neo-legionarii in slujba imperialistilor astora cu revolutiile lor portocalii. Pacat ca Eminescu nu poate sa-i admonesteze si pe astia in vreun jurnal...

@lucosan

in liceu, in ceausism, ni s-a vorbit despre activitatea lui Eminescu la Timpul, despre Titu Maiorescu, despre poeziile lui si ni s-a spus ca a murit nebun. Niciodata, nici chair profesorii cei mai buni, chiar daca stiau, nu au vorbit despre nationalismul lui Eminescu, despre chestiunea evreiasca. Ni s-a spus ca Eminescu s-a ridicat impotriva burgheziei (Imparat si proletar). Asa ca, nu prea cred ca la liceele nomenclaturii li s-a spus elevilor alesi adevarul istoric sau ce a scris Eminescu impotriva evreilor.

cobori in jos luceafar blind...

"Din sfera mea venii cu greu
Ca sã te-ascult s-acuma,
Si soarele e tatãl meu,
Iar noaptea-mi este muma;
O, vin', odorul meu nespus,
Si lumea ta o lasã;
Eu sunt luceafãrul de sus,
Iar tu sã-mi fii mireasã.
versurile astea sar in ochi imediat oricarei persoane familiare cu gnostica. de fapt toate enciclopediile il identifica pe Eminescu ca pe un poet de infuent de mentorul sau filozoful german Arthur Schopenhauer alecarui lucrari au o clara infuienta gnostica,budista sau vedanta .poezia luceafarul este o dovada cerata ca Eminescu a fost probabil initiat pe undeva si la un moment dat a tradat si a dat in boala rominului care nu poate sa vada dincolo de granitele statului.se fac tot felul de acuze,cum ca masonii.... nu stiu daca ei l-au eliminat ,dar sunt sigur ca asa se procedeaza cu toti tradatorii in cam toate organizatiile chear si de stat ,asa ca nu vad de ce va mirati. dincolo de geniul Eminescu se afla o persoana ca noi toti,cu bunele si cu relele lui.problema este ca ridicam zei din rindurile noastre si cind aflam ca nu sunt chear asa de curati ,raminem socati sau preferam sa privim in alta parte cind toate dovezile arata intr-un singur sens.
lucrarea lui Eminescu "luceafarul" este o dovada certa ca omul era initiat.luceafar-venus,venus cea care aduce lumina,sau illuminarea. nu inteleg de ce atita aversiune fata de masoni,carora toti cei care se considera patrioti ar trebui sa le multumeasca,fara masoni Romania nu ar fi existat in forma de azstazi. cum am ajuns la concluzia asta ?o mica lista a masonilor in Romania acelor ani:
"Other prominent Romanian Freemasons have included Dimitrie Sturdza, Alexandru Sturdza, Simion Bărnutiu, George Sutu, Dimitrie Bals, Teodor Bals, Nicolae Romanescu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Grigore Brancoveanu, Alexandru Vaida-Voevod, George Valentin Bibescu (Grand Master from 1911 to 1916), Constantin Argetoianu, Nicolae Titulescu, Carol Davila, Victor Eftimiu, Horia Hulubei, Mihail Ralea, Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Teodor Diamant, Eufrosin Poteca, Ion Campineanu, N. D. Cocea, Octavian Goga, Alecu Russo, Titu Maiorescu, Ion Minulescu, Alexandru Paleologu, Traian Vuia, Duiliu Zamfirescu, Matei Millo,Nicolae Bălcescu, Christian Tell, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Constantin Daniel Rosenthal, C. A. Rosetti, Dimitrie and Ion Brătianu, Alexandru G. Golescu,Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu si nu in ultimul rind Alexandru Ioan Cuza! "
http://en.wikipedia.org/wiki/Freemasonry_in_Romania
tot strigam dupa adevar,dar oare adevarul ne convine?

"Rolurile" lui Grigore Ventura si al lui Macedonski

Am postat anume, mai sus, poezia "Doina"...citita, dupa cum am precizat, pe un ton inflacarat, la Iasi.

Notam, intr-un comentariu de ieri, epigrama marsava publicata de Alexandru Macedonski in “Literatorul", in numarul din luna august a fatidicului an 1883, in care il numeste deschis pe Eminescu “nebun".

Ca o paranteza, ca urmare a reactiilor furibunde declansate de discursurile inflacarate de la Iasi, la sarbatorile nationaliste, in fata amenintarii lui Von Bismark chiar cu declararea de razboi Romaniei, daca nu se dau asigurari ferme de intrare imediata in sfera de influenta a Germaniei si Austro-Ungariei si de desfiintare a Societatii “Carpatii" (un adevărat partid secret de rezervă, cu zeci de mii de membri, care milita pe fată si in ascuns pentru ruperea Ardealului de la Imperiul Austro-Ungar si alipirea lui la Ţară), Petre Gradisteanu, autorul celuilalt discurs incriminat pleaca imediat la Viena, impreună cu D.A. Sturdza, să ii ceară personal "scuze" impăratului pentru discursul de la Iasi.
Mai ramanea Eminescu, ce detinea chiar rolul central in Societatea “Carpatii", care este imediat interzisa si sunt eliminati din scena nenumarati simpatizanti francofoni.

Asadar, in lumina recentelor convulsii politice, epigrama lui Macedonski se muleaza precum o manusa. Grigore Ventura, redactorul ziarului "L’ Independence Roumaine", care facuse uriase eforturi de a-l discredita public pe Eminescu, acuzandu-l de nebunie, plan care ii fusese insa dejucat, profita de prilej pentru a se erija in prietenul poetului, atacandu-l urat pe Macedonski. Incepe o polemica puternica intre “protectorul" Ventura si “dusmanul" Macedonski, care incearca sa se disculpe. ("…este o epigramă veche care a fost publicată fără stirea mea, epigramă care in plus… nici nu il vizează pe Eminescu.").

Planul diabolic al lui Ventura prinsese insa, in ochii tuturor Eminescu fiind un posibil nebun tolerat de societate. Care societate avea un cod de moravuri publice si politice deosebit de drastic, astfel incat "boala gravă" a nebuniei il indepărta definitiv de la viata publică pe cel atins de ea. Destituirea din functie era de neinlaturat; Grigore Ventura invinsese: reusise sa elimine un adversar de temut, un mare ziarist, din sistemul unui ziar de opozitie.

Intra in "scena" Maiorescu

Se stinge poemica, dar se alimenteaza puternic in presa tema nebuniei eminesciene, “Telegraful" fiind primul care anunta ca: "Mai multi prieteni din capitală, amici ai nefericitului Eminescu, s-au decis a contribui lunar pentru intretinerea amicului lor in casa de sănătate. D.T. Maiorescu are partea cea mai mare in această frumoasă si nobilă actiune."
Dupa cum am vazut, “prietenul" Ventura ii pregatise deja poetului, la figurat, funia, Maiorescu avea sa impinga insa decisiv scaunul de sub picioarele aceluia care fusese deja condamnat la moarte in cel mai bicisnic mod cu putinta. Lovitura de gratie maioresciana ia tot chipul unui “mare bine". La sfarsitul lui 1883, “marinimosul" Maiorescu publica un volum cu 64 de poezii eminesciene, atragand in mod deosebit atentia poezii precum “Mai am un singur dor", “Se bate miezul noptii" s.a., menite a distruge cu totul imaginea publica a unui Eminescu nationalist, desavarsit patriot si genial teoretician al problemelor societatii romanesti.
Opera eminesciana este decapitata. Se separa fara drept de apel capul de trunchi, Eminescu ramanad, pana in zilele noastre, cunoscut publicului drept (doar) un mare poet, poet national, nepereche etc., opera sa ziaristico-politica, cu mult mai valoroasa si mai bogata decat cea poetica, ramanand complet ascunsa.

Primul care avea sa-si puna intrebari de substanta, vizand nepotrivirea dintre vana marelui barbat politic al vremii si dulcegariile poetice publicate la acel ceas de maturitate deplina politica, devenite rapid suport pentru romante ieftine, a fost Ibraileanu, care a sesizat lovitura de maestru a lui Maiorescu.

Viu fiind, Eminescu avea sa-si asculte, intre 1884-1888, “prohodul"

Este paranteza anilor interzisi. Uneori are accese de revolta, spargand vitrinele librariilor, calcandu-si in picioare volumul de pe rafturi. Fortele de ordine intervin prompt…din arestul politiei si pana la stabilimentul rudimentar de la Manăstirea Neamt, unde este “impachetat" si depus ca alienat psihic, i se aduc tot felul de acuze marsave, inventate, de natura a-i rupe echilibrul psihic care se incapatana sa nu cedeze.
Sunt ani de cosmar, dar Eminescu ramane, in continuare, perfect capabil de a crea. Ceea ce va si face, fugind, cu ajutorul Veronicai Micle, de sub supraveghere si revenind la Bucuresti cu apetitul de ziarist la cote maxime. O colaborare anonima la cateva reviste si ziare si…totul sare in aer. Ultimul sau text ziaristic: o polemica ce face sa sara in aer guvernul, rupand coalitia fragila dintre conservatorii ajunsi, in fine, la putere, si liberali. Se afla insa ca cel vinovat este “bietul" Eminescu. Este cautat, gasit si internat de urgenta in sanatoriul doctorului Sutu. Martie 1889.


“La 13 aprilie 1889, procurorul Mavros cere primului presedinte al Tribunalului Ilfov constituirea unei "cure" pacientului Mihai Eminescu, aflat in casa de sănătate a doctorului Sutu din strada Plantelor.

"Se constituie un consiliu compus din T. Maiorescu, Dem Laurian, St. Mihăilescu, I.L. Caragiale, I.Gr. Valentineanu si Mihail Brăneanu, care, convocati conform articolului 440 din Procedura Civilă (jurnalul 2783/89), depun la sectia a doua a tribunalului un proces verbal in care sunt de părere că "Boala fiind in recidivă, reclamă interdictia pacientului si randuirea unui tutor care să poată primi de la stat pensia lui viageră si să poată ingriji de intretinerea interzisului". Procesul verbal al consiliului este scris in intregime si depus de Titu Maiorescu, care era si avocat. După semnarea actului acestuia (12 iunie 1889) si depunerea raportului medico-legal, iscălit de doctorii Sutu si Petrescu, urmează celebrul interogatoriu pentru evaluarea stării psihice a pacientului".

Iată "interogatoriul" lui Eminescu, in ospiciul din strada Plantelor, la 12 iunie 1889, cu trei zile inainte de moarte:

- Cum te cheamă?
- Sunt Matei Basarab, am fost rănit la cap de către Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus să mă impuste cu pusca umplută cu pietre de diamant cat oul de mare.
- Pentru ce?
- Pentru că eu fiind mostenitorul lui Matei Basarab, regele se temea ca eu să nu-i iau mostenirea.
- Ce-ai de gand să faci cand te vei face bine?
- Am să fac botanică, zoologie, mineralogie, gramatică chinezească, evreiască, italienească si sanscrită. Stiu 64 de limbi.
- Cine e Poenaru care te-a lovit?
- Un om bogat care are 48 de mosii, 48 de rauri, 48 de garduri, 48 de case, 48 de sate si care are 48 de milioane.

Numerologie esoterica

"Trebuie să subliniem faptul că acest interogatoriu este construit in intregime pe modelul Masonic al cifrelor, ca simbolisme esoterice. Are un anumit număr de cuvinte si litere, corespunzand cifrelor masonice 48 si 64.

Răspunsul poetului a ridicat nenumărate semne de intrebare. Eminescu nu era, cu sigurantă, mason. Există ipoteza conform căreia Eminescu ar fi răspuns prin codul acesta de sorginte Masonică. Această ipoteză nu poate sta insă in picioare pentru simplul fapt că intregul interogatoriu se inscrie in criptologia masonică si nu doar răspunsurile jurnalistului. Este un interogatoriu fabricat in totalitate.

Se poate observa si de către neinitiati de exemplu că există 48 de stele in constelatia "Gemenilor", semn astrologic de importantă mare simbolistică Masonică (semnul "Gemenilor" este semnul dualitătii, a dublei realităti, a realitătii tangibile si simbolice). Ori se cunoaste realitatea dublă ai membrilor masoneriei din lume, intre rolurile de fiecare zi si cele de "initiati".

Conform numerologiei esoterice, de asemenea, numarul 48 simbolizează arta "Comunicării". Ori Mihai Eminescu devenise un pericol jocurilor politice tocmai pentru excelarea sa ca si "comunicator", al drepturilor romanilor in propria lor tară, ca să folosim insăsi cuvintele lui Eminescu:"...de la Nistru pan' la Tisa...".

De asemenea, numărul 64 reprezintă chenarele alb/negru ale binecunoscutului joc de sah; ori acest joc, originar din China (si nu din Egipt după cum se crede eronat), este un joc puternic simbolic, unde "nebunul" sade la curtea regelui si este sacrificat pentru beneficiul "regelui/reginei". Pseudo-diagnoza de "nebun" si sfarsitul prematur al Marelui Eminescu, pentru "apărarea status qvo-ului politic" ( ""regele" se temea ca să nu-i iau mostenirea") este auto-explicativ.

Conform aceleasi numerologii esoterice, numărul 64 reprezintă Mintea in Miscare. Ori cum Eminescu si-a folosit mereu Mintea in Miscare, pentru descrierea tristelor persecutii ale poporului roman cat si pentru motivarea compatriotilor săi inspre eliberare, si asta prin mijloacele sale de Comunicare, numerele date, 48 si 64, au nu numai un sens, dar au diverse simbolisme esoterice, ceva ce nici un om nebun n-ar fi fost capabil să răspundă."

Trei zile mai tarziu, Eminescu moare subit

"Cu toate astea, răspunsurile (in cazul in care chiar apartin poetului) pot contine un sambure de adevăr. Matei Basarab a fost intotdeauna domnitorul favorit al lui Eminescu, domnitor cu care se identifica. Se presupune că respectivul Poenaru chiar l-a lovit pe Eminescu cu o piatră in cap, eveniment ce l-a plasat pe victimă si nu pe atacant (sic!), in curtea sanatoriului.

Petre Poenaru este un personaj real, era tenor, din familia mare a actorilor, asadar lume frecventată de Eminescu. Nu era un străin, un oarecare, ci il cunostea pe poet. Nu se explică insă prezenta acestuia la sanatoriu. Cat despre pusca umplută cu "pietre de diamant", din nou răspunsul nu este unul in dodii, ci cu simbolism esoteric; el aminteste de o baladă populară: "A plecat la vanătoare/ Să vaneze căprioare/ Căprioare n-a vanat/ Si el singur s-a impuscat/ Cu un pistol de diamant/ Cu gloante de briliant". Iată-l pe Eminescu pus in postura vanătorului care se auto-vanează singur, care cade in propria-i cursă. Teorie aberantă care nu poate sta in picioare. Eminescu nu putea calcula aceste răspunsuri după canoanele masonice, pur si simplu pentru că nu putea anticipa intrebările. Si chiar dacă am accepta ipotetic că Eminescu a făcut respectivele calcule si ar fi răspuns in functie de fiecare intrebare, aceasta ar demonstra un singur lucru: deplinătatea facultătilor mintale ale poetului.

In conditii normale, in care incidentul cu Poenaru ar fi real, parchetul ar fi trebuit sesizat din oficiu si ar fi trebuit măcar interogat si autorul prezumtiv al crimei, numitul Petre Poenaru. Nu există un asemenea interogatoriu.

Trei zile mai tarziu, Eminescu moare subit. Doctorul Vines, care a fost de fată in acel moment, avea să povestească in 1926 exact cum s-au petrecut lucrurile: "Eminescu se asează pe pat si peste cateva minute cade intr'o sincopă si moare imediat". Varianta oficială asupra mortii lui Eminescu este insă "dementă paralitică"

UN STROP INTR-UN OCEAN

Desi este tarziu,aici este doar 22.11 si primind "raspuns" la comentariul meu(chiar daca nu ma vizeaza sau nu vizeaza continutul comentariului) ,am considerat la randu-mi un "drept la raspuns" astfel multumindu-ti pentru prinosul de informatie editat pe forum despre Marele Eminescu.
Sunt sigur ca sunt mult mai multe de spus dar poate mult prea putine de facut desi as dori o reasezare valorica a personalitatilor atat in cultura cat si-n politica.
Nu m-aventurez sa comentez prea mult sunt inca un diletant dar nu pot sa nu admit curiozitatea de-a afla,dorinta de-a se-ndrepta cate ceva si speranta ca istoria adevarata,cultura si obiceiurile romanesti isi vor regasi albia din care au fost maturate amar de vreme.
Inca o data multumesc pentru interesantele comentarii pe care nu le-am votat(nu obisnuiesc) dar pe care le apreciez ca foarte potrivite in contextul si in termenii subiectului din articol pentru orice cititor care are taria sa se rupa de "razboiul" mediatic politic impotriva culturii romanesti.

@OTHERWORDS

Sunt de acord ca trebuie luptat cu mijloacele la indemana impotriva acestui “razboi" mediatic impotriva culturii romanesti autentice.
Ma intreb…pe cand o dezbatere privitoare la Paul Goma si la “tratamentul" post-decembrist aplicat acestui om…
Multe si incurcate sunt cararile politicii romanesti, chiar si in cultura…
Numai bine va doresc !

P.S. Ca sunt apreciate in mod diferit comentariile noastre inteleg, dar ca sunt depunctate postarile care nu fac altceva decat sa readuca in atentie mari poezii eminesciene...nu mai pot intelege...Cine ce ar putea avea cu "Doina" lui Eminescu???

Un ziarist precum Eminescu,in ziua de azi..(Vadim Tudor)

Ziare.com pune o intrebare interesanta""Ti-ai dori un jurnalist precum Eminescu in ziua de azi?".Daca ne uitam in jur,chiar avem unul,pe Vadim Tudor.Sigur ,trebuie sa pastram proportiile,Eminescu a fost un port gigantic,un geniu.Dar daca tinem cont strict de ziaristica,Vadim Tudor are ceva din Eminescu.Isi iubeste tara cu patima,ii critica pe cei care fara nici-o scoala si fara niciun merit,se imbogatesc cu nerusinare.Vadim Tudor atrage atentia,ca suntem condusi de niste oameni fara scoala,fara iubire de tara,fara scrupule.Credeti ca Eminescu nu ar fi criticat niste parveniti precum Videanu(un fost fotbalist de Div C)sau Udrea(fosta dama de companie)ajunsi ministri?Da ce a primit in schimb Vadim Tudor,pt "pacatul"da a-si iubi,tara,limba si pamintul strabun?,toti il fac nebun,asta e rasplata!!,desi Vadim e o adevarata enciclopedie,fiind de departe cel mai cult dintre toti politicienii sau ziaristii romani!,ca si pe timpul lui Eminescu,cei lingusitori si duplicitari,sunt eroi,asa cum avem azi pe Patapievici,Cristoiu sau Ungureanu,niste pupincuristi fara nici-o credinta.Vadim Tudor,n-a cerut nimanui nimic,n-a furat niciodata,dar (ca si Eminescu)e facut nebun pt ca iubeste Romania si rabufneste la cererile nerusinate ale unora de autonomie ,de cererile altora de a cere castele,palate,paduri,munti(Hohenzzolern..).Dar ,in loc sa se aprecieze toate aceste merite,Vadim(ca si Eminescu)e facut fascist,sovin si nebun.Asa a stiut aceasta tara intotdeauna sa-si aprecieze valorile!

“S-asa-s de multi/ Ce mint cu gandul, vorba, fapta, ba/ Se mint pe sine insusi chiar, incat/ In mine s-a starnit mandria cruntă/ De-a spune adevărul – dacă chiar/ Prin el lumea s-aprinde." (Mihai Eminescu)

Consemnarea tarzie, la final de era comunista, in 1989, a termenului "eminescologie" (vehiculat de vreo 50-60 de ani) intr-un dictionar academic (Suplimentul la "Dictionarul explicativ al limbii romane", scos de Institutul de lingvistică al Academiei) s-a făcut cu scopul si speranta că această stiintă (numele este format cu "logos", definirea universală a stiintelor) va deveni cu adevărat stiintă. Revoltator, fara rezultat. Toate grupurile de eminescologi care au lucrat in institutii diferite si cu programe diferite s-au dizolvat dupa incheierea respectivelor programe.

Au ramas insa ritualurile cu pompa anuale de omagiere/comemorare la date fixe: 15 ianuarie, 15 iunie…
…Si astfel ne mai mangaiem nitel constiintele pudice ca ne-am facut datoria crestineasca fata de cel mai mare ROMAN dintre romanii acestui neam, despre care cei mai multi stiu doar “adevarul" prefabricat odios, ca ar fi murit din cauza unor complicatii venerice.

…ROMANUL care a platit cu insasi viata sa pretul ADEVARULUI ne-pe-placul mai-marilor de atunci, uniti intr-o complicitate diabolica, ADEVAR care ar trebui sa ne arda astazi constiintele pacatoase, daca nu ne-ar fi – unora – indiferent, iar altora - frica.

 

Stimata doamna Stoenescu,

Este pentru prima data de cand citesc acest jurnal virtual sa mi se para ca doar un simplu clik pe o nota este prea putin si sa simt nevoia de a multumi cuiva direct si explicit pentru ceea ce a scris si pentru faptul de a-mi fi readus in minte timpul petrecut prin incaperile MLR.

Domnilor Nedumeritu si Vulturul-Brancovenesc,

Ma adresez amandurora, multumindu-va.
Consider insa ca meritul cel mare ii revine initiatorului acestei dezbateri, jurnalistului Alexandru Toreanik, implicit redactiei Ziare.com.
Intrasem deja intr-o stare de pasivitate vis-a-vis de activitatea forumistica...mereu aceleasi subiecte previzibile, aceleasi comentarii previzibile, aceeasi insolenta incrancenata rostogolita in cascade aproape imposibil de evitat...
Cele doua initiative care au debutat promitator, in chiar prima zi a lunii, respectiv aceasta dezbatere si campania “Romani despre care merita sa vorbim" (poate ca au mai fost si altele in ultima vreme, nu sunt la curent), le consider a fi cu adevarat niste demersuri jurnalistice de apreciat.
Sunt subiecte vii, care iata ca au reusit sa starneasca interesul si, ce este cu adevarat important, este faptul ca ne aduce in starea de a ne vibra, aproape la unison, acea coarda romaneasca a fiintei noastre launtrice.

Dezacord intre subiect si predicat:

...ne aduc in starea...

Deci inca de pe vremea lui IC Bratianu liberalii erau vanduti rusilor !

Si ne-au vandut tara !

"Cand Rusia si-a anuntat oficial intentia de a anexa sudul Basarabiei, Eminescu a banuit ca guvernul roman stia dinainte pretentiile rusilor. In septembrie 1978, s-a demonstrat ca avea dreptate si Romania chiar stia acest lucru inainte sa intre in razboi de partea Rusiei."

Niste tradatori si vanzatori de tara !

Romani !

Puneti mana pe carte si invatati istoria si nu mai permiteti ca vanzarile liberalilor sa mai aiba loc !
Cele mai mari ticalosii , liberalii le-au facut . De-aia au fost asa placuti de securisti , care le-au imbratisat comportamentul .

 

"Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de a privi in fată, s-a recunoaste adevărul. El e crud acest adevăr – dar numai el foloseste". (Mihai Eminescu)

Statul roman NU ARE BANI si pace…NU pentru Eminescu si manuscrisele sale, din care s-au tiparit, cu chiu, cu vai, doar primele opt volume…din cele aprox. 20 cate sunt pregatite pentru tipar.(!!!) Banii statului, risipiti cu mare larghete de fel de fel de politicieni obscuri ajunsi in “paine" pentru te miri ce calitati ascunse, nu pot fi folositi pentru o reparatie post-mortem a genialitatii unice a acelui ROMAN al carui creier neobsinuit de mare a fost aruncat, la vremea respectiva, la gunoi, pe motiv ca intrase in putrefactie.
NU, pentru ca redarea lui Eminescu, neconditionata, poporului, ar insemna niste obligatii greu de suportat de rigoare si cenzura a statului reprezentat dintotdeauna de grupuri de interese fara mama si fara tata.

“Iar statul mai are de făcut un institut Eminescu, o catedră Eminescu, de instituit meseria de "eminesciolog" in nomenclatura ministerelor muncii, de editat ziarul"Timpul" care este enciclopedia intregii epoci de modernizare a Romaniei, de făcut chiar o enciclopedie Eminescu si cate si mai cate." (prof. Nae Georgescu)

Dar tot vorba reputatului eminescolog Nae Georgescu: “Un Eminescu al natiunii ar trebui să insemne, insă, al "societătii civile": concepe cineva acest lucru azi, la noi, cand asa-zisa societate civilă este tocmai aceea care s-a concentrat candva in nucleul "Dilemei" iar apoi, acum adică, s-a infoiat in toată forfota ziaristică ce-l arată cu degetul pe Eminescu drept cauză majoră a… A cui, mă rog? A nationalismului, desigur. Noi, societatea civilă, vrem natiune fără nationalism, iată ce se vede cu ochiul liber peste tot.
Rămane, asadar, stringenta logică: Eminescu nu poate fi al statului prin incompatibilitate istorică, nu este al natiunii prin context. El rămane al poporului".

 

Va felicit

V-am citit comentariile postate cu mare atentie. Sper ca si cei din generatia'PRO,( cum se spune ) sa le citeasca si sa afle adevarul care probabil ii v-a scoate din starea de mancurti ,generata de banalitatile si stereotipiile cotidiene

In memoriam

Esti tot printre noi, de Domnul ales,
Mai sus decit omul lăsat pe Pămint,
Idee si miez de cer in cuvint,
Nebun printre cei lipsiti de-nteles.

Esti, fără hotar, al versului zeu,
Sămintă de geniu, de suflet si dor
Cit Neamul ni-i Neam, esti nemuritor,
Un dar peste timp, de la Dumnezeu.

 

Dorinte si pareri

Sigur ca ne-am dori ca si azi sa existe un jurnalist ca Eminescu...Dar, de unde ? Eminescu este unic. Povestea cu jurnalism independent, ramine o poveste...Nicaieri inn lumea aceasta, ziaristii nu sint echidistanti...Nu sint, pentru simplul motiv ca fiecare depinde de un patron, care patron are interesele politice si economice ale lui.

EPIGONII (citeva versuri)

Muresan scutura lantul cu-a lui voce ruginita,
.............................................
Iar Negruzzi sterge colbul de pe cronice batrine
.............................................
Si-acel rege-al poeziei, vesnic tinar si ferice,
...........veselul Alecsandri......
..............................................
Iara noi ? Noi, epigonii ? Simtiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi batrine, urite,
Masti rizinde,puse bine pe-aun caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbra, patria noastra: o fraza;
In noi totul e spoiala, totu-i lustru fara baza;
Voi credeati in scrisul vostru, NOI nu credem in nimic !

"Eminescu a fost cel mai mare om politic al Neamului Romanesc!... Există o conspiratie impotriva lui Eminescu. Presa noastră a fost străină si este străină si azi. Asta trebuie să stie romanii!".

"Eminescu, mai actual ca oricind", că Eminescu a fost atit un profund cunoscător al trecutului, cit si un genial vizionar pentru Neamul Romanesc. Pentru a intelege mai bine viata si opera lui Eminescu, trebuie să revedem istoria Bucovinei după Tratatul din 7 mai 1775, cind "Ţara de Sus" a fost vindută de turci Imperiului Austro-Ungar. De atunci, durerea bucovinenilor a fost mare, tara lor a fost aruncată de la o stăpinire la alta, precum zarurile pe tabla de joc politic a puterilor de atunci! Iar jocul continuă!."Romania stă pe umerii lui Mihai Eminescu". Mihai Eminescu cu mult deasupra tuturor, prin uriasa sa operă concepută in doar trei decenii de viată. "Prietenii de ieri, asasinii de azi". Se arată că "Generatii de specialisti in istoria literaturii si de istorici cercetează, de 120 de ani, arhivele din tară si din străinătate, pentru a face lumină asupra vietii si personalitătii lui Eminescu. In biografia lui Mihai Eminescu intilnim numele unor persoane care i-au dirijat sfirsitul tragic, despre care nu toti stim cine erau si ce rol aveau in societatea si politica romanească de atunci. Putem spune că viata lui Eminescu a fost in mina unor slugi ale marilor puteri si a unor trădători de Neam, precum Dimitrie A. Sturdza - ministru de Externe (1 august 1882 - 2 februarie 1885), Petre P. Carp - ministru de Externe (22 martie 1888 - 22 martie 1889), Titu Maiorescu - ministrul Cultelor si Instructiunii Publice (22 martie 1888 - 22 martie 1889), Ion Slavici - spion al Vienei, infiltrat in Junimea, cu rol de prieten, Ecaterina Szoke Magyarosy, căsătorită Slavici - om de legătură al lui Maiorescu, Grigore Ventura - agent al lui Dimitrie Sturdza, Secăseanu si Ocăseanu - agenti ai Ohranei ruse, in rol de prieteni".

 

CONTINUATI, VA ROG! ADEVARUL ROMANIEI PROFUNDE TREBUIE SPUS!

Dragilor, sa uram succes expozitiei "Culturii Cucuteni" de la New York! O zi placuta tuturor!

 

Cea mai buna vorba de 120 de ani incoace...

"Invatatura numai ca atare nu are a face cu cresterea. "Invatand pe de rost numirile tuturor oraselor de pe pamant si toate formulele chimice, toate numele speciilor de plante si de animale, aceasta masa de cunostinte, oricat de noua ar fi pentru o inteligenta, n-o fac nici mai iubitoare de adevar, nici indemanatica de a judeca si de a distinge drept de stramb"

 

Ministeriabili nostri au urechi sa auda?

Acesta este un motto care poate sta la baza oracrei reforme in invatamant.

Cei ce au prilejul de a sti, au datoria de a actiona!

După ce Eminescu a fost redus la tăcere de aceleasi forte din umbră care manipulează, si astăzi, politica lumii, opera lui a fost in mod deliberat măcelărită, chiar omorită, ca si autorul ei.

 

Eminescu, denigrat in propria tară!

Cind zici Eminescu, zici Romania.

 

Eminescu 160

La 15 ianuarie 1850 se năstea la Botosani cel care avea să se inalte in strălucirea universală, luceafărul, geniul poetic national, pe care il cinstim, cu emotie, ca pe cel mai iubit si valoros poet al neamului nostru, Mihai Eminescu. In vasta operă lăsată neamului romanesc, Mihai Eminescu a intrupat, ca nimeni altul, valorile noastre morale, estetice si spirituale.Opera lui Mihai Eminescu s-a asezat definitiv si de neclintit in lume. Mihai Eminescu a fost un romantic al veacului al XIX-lea, cunoscind, insă, poezia tuturor veacurilor si a tuturor neamurilor. Eminescu s-a contopit cu acest popor si cu acest pămint. El răscoleste continuu sufletul acestui Neam Romanesc, il incintă si il infrumusetează. De atunci, generatie după generatie plătim, constienti si cu pasiune, tribut generos cintecului eminescian. De atunci, spiritualitatea romanească umblă prin lume si dă tuturor mărturie că si la gurile Dunării, si in arcul Carpatilor se nasc oameni mari, precum Mihai Eminescu, care constituie simbolul nostru national.

 

Sugereaza cumva aceasta dezbatere aparent nefireasca prin neincadrarea ei in prioritatile zilei, ca se pregateste o alianta durabila intre PDL si PNL si o lunga opozitie pentru unguri, mareani si alti minoritari ?!

Sau este un joc subtil al PSD-istilor undercover de la ziare.com de a baga zazanie intre nationalisti si liberali ?

Unde sunt lupanarele de alta data de pe Calea Grivitei ? Eminescu chiar a locuit o vreme pe strada unde se practica cea mai veche meserie din lume (prostitutia, nu jurnalismul) si se spune ca stia lumea din zona pe numele mic

 

"Ei mint – eu adevărul il spun, căci nu mă tem / De-a lui urmări". (Mihai Eminescu)

Absolut laudabila initiativa Ziare.com de a provoca aceasta dezbatere!
Absolut laudabila, dar nu suficienta in punctele pe care le ridica la nivel de intrebari ce se lovesc de blocaje umane de toate calibrele.

Nu este suficient ca cititorii site-ului sa-si dea cu presupusul despre calitatile gazetaresti ale lui Eminescu - in legatura cu care cei mai multi nici nu stiu mare lucru, daca poate servi ca reper pentru jurnlismul romanesc actual, aflat intr-o desavrsita degringolada, sau despre asasinatul politic caruia i-a cazut victima primul gazetar roman ce a inteles sa-si serveasca VERTICAL meseria care i-a ocupat – oricat ar parea de surprinzator - cea mai mare insemnata parte din viata.

Toate intrebarile puse cititorului mai mult sau mai putin avizat sunt schioape, fara aceea ESENTIALA, pentru care regret grozav ca nu am la indemana mijloace de a o scrie nu cu litere de-o schioapa:

• Crezi, cititorule, ca STATUL roman s-ar cuveni sa se implice OFICIAL, in restaurarea URIASEI opere eminesciene (scrisa, o, Doamne, doar pana la 39 de ani!) si in redimensionarea fara echivoc, asa cum se cuvine, a complexitatii si unicitatii lui MIHAI EMINESCU – omul-orchestra al literaturii si gazetariei romanesti dintotdeauna?

Salvarea culturala a acestei bijuterii inestimabile care apartine poporului roman si care, gratie acelor oameni ce au depus sisifica munca de a o scana, punand-o astfel la adapost de vitregiile si de surprizele timpului ( a nu se uita incendiul care a devastat Biblioteca antica din Alexandria) trebuie sa fie preocuparea culturala numarul unu a noastra. Istoria nu ne va ierta indiferenta.

Si, din nou, vorba profesorului Nae Georgescu:

“Se mai intreabă cineva cat a costat corabia care a transportat manuscrisele "Iliadei" (vreo 1400 la numnăr!) de la Bizant la Venetia, cat au primit marinarii etc.?
Are fapta istorică pret material?!"

 

Prima   1   2   3   Ultima
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor