Ziare.com

Fragment din "Scrisoarea a III-a"

   

De-asa vremi se-nvrednicira cronicarii si rapsozii!
Veacul nostru ni-l umplura saltimbacii si Irozii!
In izvoarele batrine pe eroi mai pot sa-i caut...
Au cu lira visatoare ori cu sunete de flaut
Poti sa-ntimpini patriotii ce-au venit de-atunci incolo?
Inaintea acestora, tu ascunde-te, Apollo!
O eroi! care -n trecutul de mariri va adumbrisati,
Ati ajuns acum de moda de va scot din letopiseti
Si, cu voi drapindu-si nula va citeaza toti nerozii,
Mestecind veacul de aur in noroiul greu al prozii.
Ramineti in umbra sfinta, Basarabi si voi Musatini,
Descalecatori de tara, datatori de legi si datini,
Ce, cu plugul si cu spada, ati intins mosia voastra
De la munte pin-la mare si la Dunarea albastra!

Au prezentul nu ni-i mare? N-o sa-mi dea ce o sa cer?
N-o sa aflu intr-ai nostri vre un falnic juvaier?
Au la Sybaris nu suntem, linga capistea spoielii
Nu se nasc glorii pe strada si la usa cafenelii?
N-avem oameni ce se lupta cu retoricele suliti
In aplauzele grele a canaliei de uliti,
Panglicari in alte tari care joaca ca pe funii,
Masti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute nu vorbeste liberalul,
De ai crede ca viata-i e curata ca cristalul?
Nici visezi ca inainte-ti sta un stilp de cafenele,
Ce isi ride de-aste vorbe inginindu-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fara suflet, fara cuget,
Cu privirea 'mparosata si la falci umflat si buget,
Negru cocosat si lacom, un izvor de siretlicuri,
La tovarasii sai spune veninoasele-i nimicuri:
Toti pe buze-avind virtute, iar in ei moneda calpa,
Quintesenta de mizerii de la crestet pina-n talpa.
Si deasupra tuturora, oastea sa si-o recunoasca,
Isi arunca pocitura bulbucatii ochi de broasca...
Dintr-acestia, tara noastra isi alege astazi solii!
Oameni vrednici ca seaza in zidirea sfintei Golii,
In camesi cu mineci lunge si pe capete scufie,
Ne fac legi si ne pun biruri, ne vorbesc filosofie,
Patriotii! Virtuosii! Ctitori de asezaminte,
Unde spumega desfriul in miscari si in cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca in strane, sed pe locuri
Si aplauda frenetic schime, cintece si jocuri...
Si apoi, in Sfatul tarii, se adun' sa se admire
Bulgaroi cu ceafa groasa, grecotei cu nas subtire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman,
Toata greco-bulgarimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta 'nveninata, asta plebe, ast gunoiu
Sa ajung'a fi stapina si pe tara si pe noi!
Tot ce-n tarile vecine e smintit si stirpitura,
Tot ce-i insemnat cu pata putrejunii de natura,
Tot ce e perfid si lacom, Tot Fanarul, toti ilotii,
Toti se scursera aicea si formeaza patriotii,
Incit fonfii si flecarii, gagautii si gusatii,
Bilbiti cu gura strimba sunt stapinii astei natii!
Voi sunteti urmasii Romei? Niste rai si niste fameni;
I-e rusine omenirii sa va zica voua oameni!
Si aceasta ciuma-n lume si aceste creaturi
Nici rusine n-au sa ieie, in smintitele lor guri.
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara,
Indrasnesc chiar sa rosteasca pin si numele tau...tara!
La Paris, in lupanare de cinisme si de lene,
Cu femeile-i pierdute si-n orgiile-i obscene,
Acolo v-ati pus averea, tineretea de la stos...
Ce a scos din voi Apusul, cind nimic nu e de scos?
N-ati venit apoi, drept minte, o sticluta de pomada:
Cu monoclu 'n ochiu; drept arma, betisor de promenada
Vestejiti fara de vreme, dar cu creieri de copil,
Drept stiint 'avind in minte vreu vals de Bal-Mabil,
Iar, in schimb cu-averea toata, vr-un papuc de curtezana
O, te-admir progenitura de origine romana!

Si, acum, priviti cu spaima fata noastra sceptic-rece:
Va mirati cum de minciuna astazi nu vi se mai trece?
Cind vedem ca toti aceia care vorbe mari arunca
Numai banul il vineaza si cistigul fara munca;
Azi, cind fraza lustruita nu ne poate insela,
Astazi, altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?
Prea v-ati aratat arama, sfisiind aceasta tara,
Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,
Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni de obicei,
Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti - niste misei!
Da, cistigul fara munca, iata singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; geniul? o nefericire.

Dar lasati macar stramosii ca sa doarma-n colb de cronici!
Din trecutul de marire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Tepes Doamne, ca punind mina pe ei,
Sa-i imparti in doua cete: in smintiti si in misei,
Si in doua temniti large, cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!


Marti, 15 Ianuarie 2008, ora 07:07
Sursa: Ziare.com
Autor: Bogdana Boga

Articol citit de 2536 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard|Calitate|Numar Voturi|Recente

dreptate si adevar

"gura poetului adevar graieste"

 

NU TE POTI SATURA DE EL...

Ce creer o fi avut acest demon al versurilor de luceafar stralucind mereu?Geniu e putin spus...

 

cinste lui

Sa ne plecam in fata curateniei si mintii lui. Aici sta forta neamului. Este ceea ce au inteles si altii (vezi Ion si Aldea).

Cu bine!

 

taica-meu era pe jumatate evreu

Maica-mea pe jumatate grecoaica.Si am si o bunica tiganca.
Bine ca Eminescu a murit ,ca ,cine stie ,punea sa ma dea afara din apartamentu' meu din Drumul Taberei.
Lasand gluma deoparte , e jalnic daca evocam pe EMINESCU prin putinele sale scrieri nationaliste
NU CREDEAM SA-NVAT A MURI VREODATA...

 

Parlamentarii si guvernantii ar trebui obligati sa asculte aceste versuri.

Este greu de conceput ca politicienii si guvernantii sa fi citit vreodata versurile. Ar trebui sa le fie scoase la vedere nu numai dosarul de cadre, dar si carnetele de note de la clasa intai chiar. Unii au atata nerusinareincat sub aspectul politic trebuie sa li se ascunda incapacitatea. O concluzie trasa in cursul anilor este aceea ca cei care nu au fost capabili de realizari profesionale au intrat in politica. Politica este singura meserie unde minciuna si hotia are imunitate si culmea chiar cred ca sunt de neinlocuit.