Portret - Herta Muller, un scriitor onest al marii dezradacinari

Tema comunismului si cea conexa, a opresiunii individului, se regasesc ca leitmotive in cartile Hertei Muller, dar si in constiinta acesteia, autoarea scriind despre Romania totalitara, despre dezradacinare si despre zbuciumul unei constiinte care vrea sa mentina pura intr-o lume a terorii.

Romania postcomunista nu a dezbracat toate mastile ororii comuniste, dintre care cea mai perfida ramane cea a delatiunii, iar cea mai crunta cea a "anihilarii intimitatii", spunea Herta Muller in cel mai recent articol al sau, publicat in luna iulie a acestui an in Germania, vorbind despre drama totalitara si despre societatea de dupa, neiesita inca de sub mana fier a Securitatii.

Tot zbuciumul din comunism, cand lupta era una a constiintei, pentru pastrarea demnitatii si a oazei de intimitate, i se pare scriitoarei de origine romana, emigrata in Germania in timpul totalitarismului, o repetitie care frizeaza absurdul, intr-o Romanie inca prafuita de dosarele grele si infame ale Securitatii.

Teroarea a lasat urme adanci

Trauma de a nu fi niciodata singura, invadarea spatiului intim si teroarea par a fi lasat semne nevindecabile in mintea Hertei Muller. In primavara lui 2008, povesteste scriitoarea intr-un amplu articol din luna iulie din Die Zeit, invitata fiind la New Europe College (NEC) la Bucuresti, a fost interpelata pe un ton dur de un agent de la fortele de ordine, care "i-a urlat" ca fotografierea nu este permisa.

Un alt episod, cand un prieten care venea sa o ia de la hotel a fost obligat sa completeze la receptie o fisa de vizitator, ii da autoarei sentimentul ca ochiul vigilent al puterii inca ii urmareste, oriunde, pe romani. "M-am mutat. Nu am mai observat ca sunt urmarita dupa acest incident. Fie serviciul secret s-a retras, fie si-au facut treaba foarte bine si anume fara a fi observati", povesteste Muller.

"Serviciul secret al lui Ceausescu nu a fost dizolvat, ci doar redenumit in SRI (Serviciul Roman de Informatii). Iar acesta a preluat, dupa declaratiile proprii, 40% dintre cadrele Securitatii. Probabil procentajul real este si mai mare. Iar ceilalti 60% astazi sunt pensionari (cu pensii triple fata de toti ceilalti) sau sunt cei care invart azi economia de piata. Exceptand diplomatia, un fost colaborator poate ocupa azi in Romania orice functie", transeaza Herta Muller.

Solicitarea de a-si vedea dosarul a ramas fara raspuns

Aflarea adevarului si, mai ales, deconspirarea colaboratorilor regimului opresiv nu au fost o provocare pentru societatea romaneasca, spune scriitoarea, care povesteste ca solicitarea de a-si vedea dosarul de la Securitate a ramas fara raspuns.

Accidental insa, un grup de cercetatori a gasit dosarele scriitorilor de origine germana, care au facut parte din "Grupul de Actiune Banat", grupati in sectia "Nationalisti si Fascisti Germani", unde se afla si dosarul Hertei Muller.

In trei volume, dosarul intitulat "Cristina", a fost deschis la 8 martie 1983, dar contine si documente din anii anteriori. Motivul pentru deschiderea dosarului: "Distorsiune tendentioasa a realitatilor din tara, cu predilectie in mediut rural", in cartea "Niederungen".

Prilej pentru scriitoare sa isi aminteasca de zilele de presiune, de degradarea vietii, de decaderea sociala si, mai ales, de "jucarea pe degete" a demnitatii personale si publice: "Ne opunem fricii pana in strafundul sufletului nostru. Dar prin calomniere ne este furat sufletul. Tot ce mai exista este o incatusare monstruoasa".

Securitatea se insera in cele mai intime parti ale vietii cotidiene. Nu te ameninta in mod direct, nu te acuza pe fata, ci te hartuia, zdrobindu-ti pur si simplu orice zid, fie el construit din afectiuni, prietenii ori iluzii.

"Cei de la Serviciul Secret intrau la noi in casa in absenta noastra fara nicio retinere. De multe ori intentionat lasau urme, plasau mucuri de tigara, tablouri de pe pereti erau puse pe pat, erau mutate scaunele. Cel mai inspaimantator episod s-a intins timp de cateva saptamani. De la o blana de vulpe, care era intinsa pe podea, a fost taiata prima data coada, apoi picioarele si la sfarsit capul si au fost puse langa burta vulpii". povesteste Muller.

"Macar la una dintre intrebarile chinuitoare pe care le am, a raspuns dosarul meu", scrie Herta Muller, care a aflat acum, la ani distanta, ca pana si cea mai buna prietena a ei facea parte din "sistemul Iubire si Tradare". "Jenny avea cancer - a murit demult. A povestit ca a primit sarcina de a cerceta locuinta si activitatile noastre cotidiene. Cand ne trezim si cand mergem la culcare, unde mergem la cumparaturi si ce cumparam. Dar mi-a promis ca la intoarcerea ei, va povesti numai ceea ce stabilim de comun acord. Planul locuintei noastre si activitatile noastre cotidiene le-a livrat cu lux de amanunte", dupa cum reiese din dosar.

Securitatea isi intinde tentaculele peste timp

Dupa parasirea tarii in 1987, masurile de "compromitere si izolare" au fost inasprite si scriitoarea a trebuit sa se confrunte cu una dintre marile tradari, venite chiar din partea Asociatiei Svabilor Banateni. Mai mult, spune scriitoarea, Securitatea isi intinde tentaculele peste timp, la 20 de ani de la Revolutie.

"In anul 1991, fiind bursiera la Villa Massimo la Roma, am primit telefoane anonime de amenintare. In 2004, cand am primit premiul pentru literatura al fundatiei Konrad Adenauer, nu doar fundatia a primit stive intregi de scrisori cu obisnuitele calomnieri. (...) Pana si presedintia Bundestagului German, Prim-ministrul de atunci Erwin Teufel, presedinta juriului, Birgit Lermen, si Joachim Gauck, care a tinut laudatio-ul, au primit scrisori care ma denigrau ca agent, membra a PCR si profanatoare a comunitatii svabesti".

Una dintre tehnicile perfide ale Securitatii era aceea de a te pune la indoiala ca individ, de a-ti distruge demnitatea publica, prin deschiderea a doua dosare paralele, fiecare cu miza lui. Herta Muller avea, in ochii Securitatii, doua identitati: "Cristina", dusman al statului si o sosie, cu toate ingredientele, "comunista fidela sistemului, agent lipsit de scrupule".

"Oriunde mergeam, trebuia sa traiesc cu aceasta sosie. Nu numai ca era trimisa in urma mea oriunde mergeam, dar era si pre-expediata, mi-o lua inainte. In ciuda faptului ca de la inceput si mereu am scris numai impotriva dictaturii, pana astazi sosia are drumul ei propriu. A devenit autonoma. In ciuda faptului ca dictatura de 20 de ani este de domeniul trecutului, sosia este in continuare ambulanta. Oare pana cand?", noteaza scriitoarea.

De ce a refuzat sa mai calce pragul ICR Berlin

In luna iulie 2008, Herta Muller a publicat o scrisoare deschisa, in Frankfurter Rundschau, in care isi exprima indignarea ca fosti colaboratori ai aparatului represiv din Romania, Andrei Corbea-Hoisie si Sorin Antohi, sunt invitati la Scoala de vara ICR din Germania.

In scrisoarea deschisa trimisa presedintelui ICR Horia Roman Patapievici, Herta Muller scria: "Dupa cum reiese din programul Intitutului Cultural Roman vor veni la "Academia de vara" a ICR Berlin in aceasata luna Andrei Corbea Hoisie si Sorin Antohi. Antohi este chiar "directorul" acestui colocviu.

Este scandalos faptul ca Romania se prezinta in Germania cu aceste doua persoane care pe timpul dictaturii au lucrat cu serviciul de securitate roman.(...)Daca ICR-ul se prezinta in Germania cu aceste persoane isi va cauza daune ireparabile siesi, iar participantii germani vor fi folositi doar pentru lustruirea imaginii unor agenti deconspirati.(...)

Crede ICR-ul ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta? Ce inseamna sa fii intelectual in Romania de azi? Ce s-a ales din promisiunile Romaniei facute cu ocazia integrarii in UE? ICR-ul de la Berlin reprezinta vitrina Romaniei in Germania - dar de fapt se prezinta drept vitrina unui trecut care nu mai apune. Cine va prelua raspunderea pentru acest fapt?

De la caderea lui Ceausescu fiecare institutie in Romania are propria raspundere si influenteaza felul in care se traieste in contextul libertatii castigate pentru care au murit sute de oameni! Am sperat ca Romania se va normaliza in final (dupa atata timp si dupa atatea sanse pierdute), cel putin in domeniul cultural. Ma doare si ma infurie faptul ca se intampla exact contrariul. Promit ca nu voi mai calca pragul ICR la Berlin - si nu voi fi singura care va proceda astfel" mai scria aceasta, dupa cum informeaza Inpolitics.

In aceeasi zi in care scriitoarea publica scrisoarea, Richard Wagner scrie articolul "A invata de la turnatori", cu subtitlul "Institutul Cultural Roman adreseaza invitatii colaboratorilor Securitatii. Ar putea fi o intrunire interesanta - sau totul va fi din nou ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic?" in Der Tagesspiegel.

Biografie

Herta Muller s-a nascut intr-o familie de svabi din Banat, dar a emigrat in Germania in 1987, dupa ce legaturile ei cu studentii si scriitorii de limba germana din Aktionsgruppe Banat intra in atentia Securitatii. Mama scriitoarei a fost deportata intr-un lagar din Uniunea Sovietica, astazi pe teritoriul Ucrainei.

Herta Muller a debutat cu "Niederungen" ("Tinuturi joase"), care a aparut insa incomplet in editia din romana din 1982. Comunitatea academica germana a nominalizat-o de doua ori pentru Nobel si i-a acordat premiul orasului Berlin. Herta Muller a fost distinsa cu Premiul european pentru literatura "Prix Aristeion" si cu Premiul international pentru literatura IMPAC Dublin, pentru cartea "Animalul inimii", tradusa si in limba romana de editura Polirom, in 2006.

Tema comunismului si cea conexa, a opresiunii individului se regasesc ca leitmotive in cartile scriitoarei, dar si in constiinta acesteia. In luna iulie 2008, Herta Muller publica o scrisoare deschisa, in Frankfurter Rundschau, in care isi exprima indignarea ca fosti colaboratori ai aparatului represiv din Romania, Andrei Corbea-Hoisie si Sorin Antohi, sunt invitati la Scoala de vara ICR din Germania. In aceeasi zi in care scriitoarea publica scrisoarea, Richard Wagner scrie articolul "A invata de la turnatori", cu subtitlul "Institutul Cultural Roman adreseaza invitatii colaboratorilor Securitatii. Ar putea fi o intrunire interesanta - sau totul va fi din nou ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic?", in Der Tagesspiegel.

Intrebata, in 2007, daca premiul Nobel este semnificativ pentru creatia unui scriitor, Muller spunea ca singurul atu al acestei distinctii este suma mare de bani pe care laureatul o primeste, nicidecum recunoasterea literara.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...