
Articol citit de 1523 ori
Bunica mea...hahhhaaahha
....ma certa cand eram mic,spunandu-mi:''mai pune si tu mana pe cartea aia si....mai fa niste cornete de seminte.
Sa nu-mi inchideti portile.... (Walt Whitman)
Sa nu-m i inchideti portile, trufase biblioteci.
Eu doara va aduc ce lipsa din rafturile voastre mult-ticsite si va era de mare trebuinta;
Iscat din batalii, am scris o carte,
Cuvintele-i nu sunt nimic, curentii ei sunt totul,
O carte care nu-i ca celelalte si nici facuta pentru intelect,
Dar voi, nespuse lucruri din adanc, veti vibra in toate paginile ei.....
TU, CITITORULE ... (Walt Whitman)
Tu, cititorule, pulsezi de viata, de mandrie si de dragoste, asemeni mie,
De aceea cantecele-acestea-s pentru tine !
S-a dus amorul... Mihai Eminescu
S-a dus amorul, un amic
Supus amandurora,
Deci canturilor mele zic
Adio tuturora.
Uitarea le inchide-n scrin
Cu mana ei cea rece,
Si nici pe buze nu-mi mai vin,
Si nici prin gand mi-or trece.
Atata murmur de izvor,
Atat senin de stele,
Si un atat de trist amor
Am ingropat in ele!
Din ce noian indepărtat
Au răsărit in mine!
Cu cate lacrimi le-am udat,
Iubito, pentru tine!
Cum străbăteau atat de greu
Din jalea mea adancă,
Si cat de mult imi pare rău
Că nu mai sufăr incă!
Că nu mai vrei să te arati
Lumină de-ndeparte,
Cu ochii tăi intunecati
Renăscători din moarte!
Si cu acel smerit suras,
Cu acea blandă fată,
Să faci din viata mea un vis,
Din visul meu o viată.
Să mi se pară cum că cresti
De cum răsare luna,
In umbra dulcilor povesti
Din nopti o mie una.
Era un vis misterios
Si bland din cale-afară,
Si prea era detot frumos
De-au trebuit să piară.
Prea mult un inger mi-ai părut
Si prea putin femeie,
Ca fericirea ce-am avut
Să fi putut să steie.
Prea ne pierdusem tu si eu
In al ei farmec poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu
Precum uitarăm toate.
Si poate că nici este loc
Pe-o lume de mizerii
Pentr-un atat de sfant noroc
Străbătător durerii!
RUGACIUNEA DIN AMURG - Nichifor Crainic
Ma rog si pentru vii si pentru mor.tii mei
To una-mi sunt acuma partasii si dusmanii,
Cu ei deopotriva mi-am sfaramt cu anii,
Si dragostea si vrajba le-am impartit cu ei...
Pe mor.ti, in rugaciunea de seara mi-i culeg
Acestia, sint, o,-Doamne, iar eu printre morminte.
Au fost si ei avanturi si-au fost si pogoraminte.
Putini in fiecare, in toti am fost intreg.
De viforele vietii, ei sunt acum deserti,
Dar dragostea, dar vrajba din toate ce ramine ?
Zdrobita rugaciunea la mila Ta, Stapane,
Sunt si eu printre mor.tii rugandu-ma sa-i ierti...
Si adunindu-mi viii, la mila ta recurg,
Cand crudul alb al zilei pamantu-l incununa:
Tu, da-le, Doamne, cu toata mana buna
Tarzia-ntelepciune din tristul meu amurg...
VORBE CU TALC - Vasile Militaru
POEZIE - nu mai plange, ca sunt multi oameni pe lume
Cari nu stiu ce le poti spune, nici ti-au auzit de nume !
Trandafirul care-mbata, e un scai far-de-folos
Pentru cel venit pe lume fara simtul zis " miros"...