Mandru ca sunt roman: Eminescu, un meteor din alte lumi

Miercuri, 07 Noiembrie 2012, ora 10:48
29246 citiri
Mandru ca sunt roman: Eminescu, un meteor din alte lumi

Nota undeva Nicolae Manolescu: "Cine vrea sa scrie un singur rand temeinic despre Eminescu trebuie sa treaca prin Calinescu", pentru ca semnatarul lucrarii "Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent", comparativ cu altii, ce au pus doar "o caramida", "a reconstruit intreaga temelie", reusind sa dea "exegezei eminesciene un sens nou".

Stim cu totii ce insemnatate prezinta opera si convingerile politice, apartinand marelului poet roman Mihai Eminescu, si, cum bine zicea Mircea Eliade, "ar fi zadarnic s-o amintim inca o data".

Caci, continua ganditorul, "tot ce s-a creat despre el, de la Nicolae Iorga si Tudor Arghezi pana la Vasile Parvan, Nae Ionescu si Lucian Blaga, poarta povestea geniului sau macar a limbii eminesciene".

Desigur, Creanga, Alecsandri, Odobescu, Caragiale nu pot fi uitati, dar Eminescu, spunea tot Eliade, aflat la Paris in 1949, este "pentru fiecare dintre noi altceva. El ne-a relevat alte zari si ne-a facut sa cunoastem altfel de lacrimi".

Si, parca voind a-l completa, Tudor Arghezi, poetul ce l-a intalnit personal pe Eminescu (pe Calea Victoriei), pe cand avea doar sapte ani, cugeta mai tarziu:

"A vorbi de poet e ca si cum ai striga intr-o pestera vasta. Nu poate sa ajunga vorba pana la el, fara sa-l supere tacerea. Numai graiul coardelor ar putea sa povesteasca pe harpa si sa legene, din departare, delicata lui singurate ca slava".

Tudor Vianu vedea in Eminescu "un calator al drumurilor lungi", purtand pe sandale "praful veacurilor", in vreme ce Garabet Ibraileanu il considera "o aparitie inexplicabila in literatura noastra (...) sarmana literatura de la 1870 in care a cazut ca un meteor din alte lumi".

"Fara Eminescu", afirma Emil Cioran, "neamul nostru ar fi neinsemnat si aproape de dispretuit. Daca n-am fi avut pe Eminescu, trebuia sa ne dam demisia. Eminescu este scuza Romaniei".

Intoarcere in timp

Dupa acest preambul, va propun o scurta calatorie in timp, pe repede inapoi, pentru a-i intalni, intr-un scenariu imaginar, pe cativa dintre corifeii culturii romanesti. Toti au avut, intr-un fel sau altul, de-a face cu "cel mai liric poet roman", dar si cu omul Eminescu.

Insa, inainte de toate, cativa pasi pe la "Rotonda Scriitorilor" din Bucuresti, acolo unde l-am regasit pe Eminescu. Poetul nu era singur. Pe aproape, se aflau alti titani ai scrisului romanesc: Cosbuc, Caragiale, Creanga, Alecsandri, Odobescu, Maiorescu etc.

De pe soclul sau, nu scruta departarile cu "ochi galesi", ci cu o "privire de vulture si de demon", asa cum l-a descris Tudor Vianu.

Spre "Bojdeuca din Ticau"

Periplul continua. La Iasi, primul popas, "Bojdeuca din Ticau". Eminescu nu era "in ceardacul unde", cum e zicerea lui Creanga, uitandu-se "pe cerul plin de stele" sa-i povesteasca humulesteanului "atatea lucruri frumoase". Nu l-am gasit nici pe "laita", pe care, in 1886, cand a fost adus aici pentru prima oara, s-a asezat "la oleaca de odihna".

La "Casa Pogor"...

azi "Muzeul Literaturii Romane din Iasi", un veritabil Panteon, am nutrit o vie speranta. Acolo, Eminescu participa la intrunirile saptamanale ale membrilor gruparii literare "Junimea". Intr-adevar, la masa din salonul literar, stateau Maiorescu, Creanga, Caragiale, Iacob Negruzzi, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Vasile Conta.

Deoparte, la o masuta, mi-a atras atentia un tanar. Parea absent, se gandea dincolo de el. N-a zabovit mult, s-a ridicat si a iesit in graba, uitandu-si petecul de hartie pe care statea scris: "Nu cumva indaratul vietii e un regizor a carui existenta n-o putem explica?"

Apropiindu-ma de cei prezenti, am intrebat: Cine este domnul care a plecat?

- Badia Mihai, a raspuns Creanga.

- Adica, Mihai Eminescu?

-[...]

Spre Varatec

Veronica Micle? Langa biserica Sf. Ioan de la Varatic, "departe de teiul eminescian si de eternitatea Iasiului" (marturia apartine lui Emil Garleanu), era doar mormantul "uitat" al Veronicai Micle, "dulcea dragoste a lui Eminescu". La randul ei, cum scrie G. Galaction, l-a iubit pe Eminescu "cu o iubire febrila, completa si nimicitoare, asa cum mai rar se vede pe pamant".

Arc peste timp

"Eminescu? Era o frumusete! O figura clasica incadrata de niste plete mari negre: o frunte inalta si senina, niste ochi mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inauntru: un zambet bland si adanc melancolic. Avea aerul unui sfant coborat dintr-o icoana". (I.L. Caragiale)

Eminescu, "un om al timpului modern, cultura lui individuala sta la nivelul culturii europene de astazi." (Titu Maiorescu)

"Lipsit cu totul de ambitii, el nu avea nici o aspiratie pentru imbunatatirea situatiei sale sociale sau chiar materiale, ba nici macar dorinta naturala si legitima a autorilor ca scrierile sa le traiasca dupa moarte si meritele sa le fie apreciate si recunoscute de generatiile viitoare nu rasuna niciodata in sufletul sau candid." (Iacob Negruzzi)

"Toate i se pareau spoiala si minciuna, si miselie, si nemernicie, intreaga fiinta i se razvratea cand vedea furioasa goana dupa averi si dupa pozitiuni, in care cei mai obraznici dedeau la o parte pe cei mai vrednici (....), iar virtutea era luata drept nebunie". (Ioan Slavici)

"Eminescu - suma lirica de mari voievozi." (Petre Tutea)

"Din fiecare pagina (manuscrise - n.red.) o flacara jucausa iti arata si drumul si tezaurul. Apropie-te cu smerenie si sufletul poetului, prezent in fiecare silueta si-n fiecare stih oricat de tainic, iti va vorbi si va pune capat indoielilor tale". (Perpessicius)

"Pentru muzica lui Eminescu sunt potrivite muzica lui Berliotz si paleta lui Delacroix". (Bernard Show)

"Eminescu este minunea poporului roman (...) un pisc". (Dan Puric)

"Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamantul romanesc." (George Calinescu)

"Ca o stea fixa, opera eminesciana lumineaza acum intregul cer al natiei dindu-i glorioasele ei raze, aratand participarea ei la algoritmurile geniilor universale". (Zoe Dumitrescu-Busulenga)

Ce s-ar mai putea adauga? As impieta toate judecatile de valoare. As mahni, poate, desi lui Eminescu nu-i placeau laudele, sufletul celui caruia ii iubim opera, de la "De-as avea", pana la capodopera "Luceafarul". Si care ne-a obisnuit sa-i purtam numele pe buze ori de cate ori se vorbeste de Romania. Mandra ca l-a dat pe Eminescu!

Urmariti primul film documentar despre Eminescu, realizat in 1914.

Va invitam sa va alaturati demersului nostru, contribuind cu materiale-documentar, cu interviuri si reportaje sau chiar cu propriile marturii.

Cunoasteti un roman care traieste in tara sau in strainatate cu care ne putem mandri? Spuneti-ne povestea lui si o vom publica.

Va fascineaza un personaj sau o intamplare care au marcat istoria Romaniei? Trimiteti-ne un documentar pe aceasta tema pe care il vom publica.

Ne puteti scrie pe adresa: mandrucasuntroman@ziare.com

Multumim si va asteptam alaturi de noi!

UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
Medicul Cătălin Cîrstoiu a ajuns, marți, 19 martie, la Palatul Victoria pentru a discuta cu liderii coaliţiei. Liderii celor două partide și-au dat acordul pentru candidatura acestuia la...
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PNL şi PSD Bucureşti vor avea o întâlnire, marţi, 19 martie, cu consilierii municipali social-democraţi şi liberali pentru a cere convocarea unei şedinţe de Consiliu General...
#Mihai Eminescu, #Eminescu documentar, #Eminescu Romania, #Eminescu film documentar, #ne mandrim cu ei, #romanians are smart , #cultura romaneasca