Conquistadorii invinsi: Rascoalele indienilor Shuar (II)

Intr-un secol in care conquistadorii au ruinat cele doua mari imperii sud-americane si au subjugat intregul continent prin forta armelor, indienii Shuar s-au numarat printre putinii care s-au putut lepada de coroana spaniola.

Un neam luptator din fire, ei s-au rasculat impotriva spaniolilor, dupa decenii in care au fost folositi drept sclavi. Cele petrecute apoi au cunoscut o violenta nemaiintalnita pana atunci pe continent. Indienii Shuar au devenit atat de notorii ca timp de trei secole spaniolii nu s-au mai incumetat sa-i supuna.

Conquistadorii invinsi: Rascoalele indienilor Mapuche (I)

Un imparat fuge pentru propria-i viata

Se cunoaste ca inainte de venirea spaniolilor, indienii Shuar se rafuisera si cu incasii, insusi imparatul Huayna Capac conducand trupele impotriva lor. Dupa lupte crancene incasii sunt zdrobiti.

In retragere, sunt hartuiti constant, randurile lor subtiindu-se cu fiecare zi ce trecea. Cum indienii Shuar nu erau inclinati spre negocieri, imparatul Huayna Capac lasa in urma ostirii sale gonite tot soiuri de daruri, cu speranta ca inamicii lor vor fi induplecati in cele din urma sa-si inceteze atacurile, iar in cele din urma scapa.

La nici doua decenii dupa ce imparatul incasilor este umilit, spaniolii au fost urmatorii care si-au incercat norocul cu indienii Shuar. In 1540, Rodrigo Nunez de Bonilla este trimis de Francisco Pizarro in teritoriile lor, urmate de inca doua expeditii, in care s-a reusit doar cartografierea regiunii.

Insa, in 1549, Hernando de Benavente, ii intalneste si la scurt timp, scapand cu greu in viata, se intoarce revoltat in Lima. Indignat, spune ca: " [...] tribul lor este cel mai insolent pe care l-am vazut [...]."

Intr-adevar, indienii Shuar nu erau in niciun fel si chip ca restul indigenilor pe care spaniolii ii intalnisera pana in acel moment. Ei sunt oripilati cand descopera ca luptatorii Shuar isi decapitau victimele, iar capetele le erau micsorate, in urma unui proces elaborat si apoi pastrate, ca spiritul celui ucis sa nu caute sa se razbune. Grotescul acestui procedeu a devenit repede cunoscut si reputatia sinistra a indienilor Shuar odata cu el.

Indienii Shuar sunt subjugati, dar nu pe deplin

Totusi, spaniolii nu s-au dat batuti. In urma expeditiei efectuate de Juan de Salinas de Loyola in 1557, multe dintre teritoriile Shuar sunt cucerite. Sunt intemeiate orasele Valladolid si Loyola, iar doi ani mai tarziu, avanposturile comerciale Maca si Sevilla del Oro. Le urmeaza Logrono de los Caballeros si Nuestra Senora del Rosario, printre altele.

Cei supusi erau legati printr-un sistem de relatii legale de un beneficiar si care erau de regula conquistadorii. In schimbul protectiei, indienii trebuiau sa le ofere un tribut in munca sau in produse agricole. In fapt, sclavie mascata.

Pentru ca pamanturile Shuar era bogate in aur spaniolii ii obligau apoi pe indieni sa lucreze in mine. Multi dintre ei au ajuns sa petreaca mai mult de sapte luni in subteran, in decursul unui an, iar o mare parte nu supravietuiau mai mult de doi muncii fortate.

Raspunsul Shuar nu a intarziat sa apara. Violentele se tineau in lant. Nu treceau cateva zile ca cineva era ranit sau ucis de indienii ramasi liberi. Pana si cei supusi se rasculau constant, spaniolii cu greu putand sa-i tina sub control.

Insa, scanteia marii lor revolte a fost cresterea birului in aur, pe care il datorau toti indienii Shuar autoritatilor coloniale in 1599 de guvernatorul Salinas, pe fondul celebrarii incoronarii regelui Filip al III-lea al Spaniei.

Devastarea oraselor spaniole si decimarea spaniolilor

Cu o noapte inainte ca tributul sa fie platit, peste douazeci de mii de indieni Shuar, condusi de capetenia de razboi Kiruba napadesc orasele spaniole si macelaresc toti barbatii pe care ii intalnesc. In Logrono de los Caballeros sunt ucisi douasprezece mii de colonisti si soldati.

Guvernatorul este capturat in propria-i casa si este legat fedeles. Gura ii este deschisa cu un os, iar apoi indienii ii toarna aur incins pe gat pana cand maruntaiele ii plesnesc, in acelasi timp intrebandu-l daca se saturase de aur.

Dupa ce Logrono de los Caballeros este sters de pe fata pamantului, rasculatii au incercuit orasul Sevilla del Oro. Dupa lupte grele, indienii sunt respinsi, dar au lasat in urma lor patrusprezece mii de morti.

Preotul iezuit Juan de Velasco spune ca distrugerile provocate in urma rebeliunii au fost de o "catastrofa horifica". In urmatoarele trei secole spaniolii au stat departe de pamanturile indienilor Shuar, numai preotii iezuiti incercand pe cat se putea sa intre in contact cu ei. Se spune ca erau intampinati de capetele micsorate ale celor ucisi pentru a nu uita vreodata cu cine au de-a face.

Cu timpul misionarii catolici au reusit sa puna bazele unor relatii trainice si incetul cu incetul, indienii Shuar ies din izolare la sfarsitul secolului al XIX-lea, intr-o lume cu totul noua.

Coroana spaniola isi pierduse posesiunile pe continent, iar teritoriile lor se pare ca deja erau o parte a Ecuadorului de cel putin cateva decenii. Insa, nimeni nu ii informase de acest lucru pana atunci.

Mai tarziu, un numar insemnat de colonisti sunt stabiliti in regiune si relatiile lor cu indienii sunt pasnice, facand negot unii cu ceilalti.

Pe masura ce contactele cu ecuadorienii s-au intetit si cultura lor a suferit schimbari. Ei au facut eforturi inspre o mai buna integrare si reprezentare in statul ecuadorian. Multi au servit in unitati de elita ale armatei ecuadoriene si au luptat impotriva peruvienilor in timpul conflictului petrecut de-a lungul raului Cenepa, in 1995.

Lectiile trecutului nu sunt invatate

Ei inca traiesc in locurile lor de bastina in comunitati bine inchegate, pastrandu-si multe traditii si ritualuri vechi, insa totul este pe cale sa se schimbe. Marul discordiei il reprezinta iarasi bogatiile subsolului.

Presedintele Ecuadorului, Rafael Correa, sustine un minerit extensiv in regiune care ar presupune, nu doar dislocarea unei parti a populatiei, ci si daune ireparabile mediului datorita despaduririlor masive, iar totul se intampla cu indemnul tacit al corporatiilor implicate. Dupa mai bine de patru secole de cand indienii Shuar i-au alungat pe spanioli, se pare ca inca o data norii razboiului se strang.

"Guvernul da niste pamant care nu este al lor sa-l dea, si noi avem o datorie sa-l aparam. Unde este minerit industrial, raurile mor si noi ne pierdem modul nostru de viata. Vor sa renuntam la traditiile noastre, sa lucram in mine, si sa-i lasam sa ne polueze pamantul. Insa, o sa ne dam vietile pentru a ne apara pamantul, pentru ca sfarsitul este oricum acelasi pentru noi [...]. Pentru a ajunge la aur, vor trebui mai intai sa ne omoare pe fiecare dintre noi." Cuvintele sunt rostite de un lider al comunitatii Shuar, Domingo Angwash, intr-un interviu luat chiar anul acesta de Alexander Zaitchik pentru "SALON.com."

Pana in prezent, impotriva proiectelor presedintelui, au avut loc proteste, unele inabusite de autoritati, la care au participat zeci de mii de oameni. In 2012 a avut loc cel mai mare dintre ele, in urma unui mars de sapte sute de kilometri pornind din inima pamanturilor Shuar, manifestantii ajungand pana in capitala Quito.

Miscarile de protest au fost cauzate, in parte si de violentele la care indienii Shuar au fost supusi dupa ce au impiedicat buna desfasurare a operatiunilor miniere pe pamanturile lor.

Vinicio Tibiron, care fusese impuscat in piept de fortele de ordine, spune in acelasi articol al lui Zaitchik ca "Ei vor trimite politia si armata, iar noi ne vom aduna armele. Strainii mereu ne-au numit salbatici pentru ca nu ne-au putut cuceri. Daca vor continua, actiunile lor ne vor obliga sa le aratam lor salbaticie, sa ne purtam ca indienii ce suntem."

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...