Constantinescu: Geniul revolutionar al Primului Razboi Mondial (II)

In primii ani ai Marelui Razboi, germanii au avut o superioritate aviatica cu totul descurajanta.

In ciuda unor constante imbunatatiri, aparatele de zbor aliate nu reuseau in niciun fel si chip sa se impuna hotarator in fata pilotilor inamici. Insa, totul se va schimba in momentul introducerii unei inventii revolutionare a unui om de stiinta roman.

Constantinescu: Geniul revolutionar al Primului Razboi Mondial (I)

George Constantinescu se prezentase Comitetului de Inventii britanic cu un proiect pentru incalzirea transeelor bazat pe compresibilitatea lichidelor, idee izvorata din legile neconventionalei sale teorii a sonicitatii.

El a fost considerat un necugetat de membrii comitetului, pentru ca lichidele nu puteau fi compresibile, sau cel putin asa se considera la acea vreme, iar proiectul romanului este respins.

Mai tarziu, comitetul este intregit de maiorul G.C. Colley, care intarziase. Norocul face ca mormanul cu dosare respinse se pravaleste, cu cel al lui George Constantinescu alunecand in bratele maiorului.

Rasfoindu-l cu atentie, intrigat de teza romanului, cum ca energia mecanica poate fi transmisa prin vibratii in masa corpurilor lichide, el se hotaraste sa ii faca totusi o vizita, la laboratorul sau situat intr-un cartier al capitalei britanice.

O colaborare cu un rezultat exceptional

In urma intalnirii sale cu George Constantinescu, maiorul Colley incearca sa induplece Comitetul de Inventii sa ii reevalueze omului de stiinta roman teoriile. Nu are sorti de izbanda.

In urmatoarele saptamani, inca nepregatit sa renunte, el se intretine cu inventatorul roman, facandu-i multe vizite, discutand despre felurite modalitati in care principiile legilor sale pot fi aplicate unor masinarii care pot fi de folos in razboi.

In conversatiile lor, ideea crearii unui intrerupator de viteze pentru mitralierele avioanelor i-a prins in mreje. Constantinescu se apuca de munca si in mai bine de o saptamana crease deja un prototip.

Maiorul Colley il pune in contact pe omul de stiinta cu ofiteri ai Departamentului de Aeronautica Militara, care sunt impresionati cand au loc primele teste ale mecanismului.

Ca urmare a folosirii cu succes a inventiei lui Constantinescu pe un avion in luna august a anului 1916, inaltii oficiali ai armatei britanice s-au convins de calitatile si inerenta sa superioritate fata de intrerupatoarele mecanice.

Pana la sfarsitul anului 1917 mai mult de 5000 de avioane sunt echipate. In urmatorul an, inca 20.000 au urmat. In total, peste 50.000 au fost echipate devenind o componenta standard nu doar a avioanelor britanice, ci si ale americanilor.

Inovatiile lui Constantinescu

La vechile mecanisme de sincronizare, in momentul activarii intrerupatorului de catre pilot, o placuta metalica aflata in capatul mecanismului era impinsa pe un disc al motorului, iar cama, o proeminenta pe acel disc si aflata in interiorul arcului de cerc al elicei, ridica placuta activand tragaciul si permitand o secventa de tragere cand elicea nu se afla in calea mitralierei.

Un mecanism ingenios, dar extrem de vulnerabil. Placutele metalice subtiri se puteau distruge in urma folosirii indelungate sau puteau rata cama datorita dilatarii cauzate de caldura excesiva, tragaciul mitralierei neputand fi activat.

Constantinescu inovase prin faptul ca intregul ansamblu mecanic de activare fusese inlocuit cu un sistem de tuburi, umplute cu diferite uleiuri, care faceau legatura mansetei de control cu mecanismul de sincronizare.

De indata ce dispozitivul era pornit de manseta, vibratiile cauzate de cama erau transmise inapoi prin acest ansamblu unui dispozitiv care activa tragaciul mitralierei.

Superioritate aviatica de necontestat

Mecanismul a demonstrat o flexibilitate exceptionala incat nu limita viteza de tragere a mitralierei sau rotatiile elicei, putand fi echipat pe un numar aproape nelimitat de aparate de zbor.

In manualele de instructie ritmul de tragere al mitralierelor era specificat ca fiind de 600 de gloante pe minut, numai ca, in mod constant s-a aratat ca ritmul putea creste si pana la 1000 de gloante pe minut, fara niciun pericol pentru elice.

Germanii nu au reusit niciodata sa recreeze mecanismul lui Constantinescu si pentru a releva cat de importanta a fost inventia lui Constantinescu, se pare ca detaliile teoriei sonicitatii au fost secret de stat pana la sfarsitul razboiului.

In acest fel, britanicii nu doar ca au luat initiativa, ci pana la sfarsitul razboiului au detinut suprematia aerului.

Au fost de necontestat, merite recunoscute si de vice-maresalul aerului, John Salmond, conducatorul fortelor aviatice britanice pe Frontul de Vest, fiind convins ca fara eforturile lui, britanicii nu s-ar fi impus in fata germanilor.

Cu mecanismul lui Constantinescu au fost dotate avioane pana aproape de inceperea celui de-al Doilea Razboi Mondial, ultimul model echipat fiind avionul Gloster Gladiator, lansat in 1937.

De altfel, in primele luni ale razboiului nu putine au fost avioanele care inca foloseau mecanismul inventatorului roman.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...