Fata inumana a Americii: Experimentul Tuskegee

Experimentul Tuskegee a fost unul dintre cele mai notorii experimente americane ale secolului trecut si unul dintre cele mai indelungate, desfasurandu-se intre 1932 si 1972.

Celor 400 de barbati infectati cu sifilis le-a fost interzis tratamentul pentru a observa efectele pe termen lung ale acestei boli si la sfarsitul experimentului majoritatea murisera din cauza bolii, sotiile lor au fost si ele infectate si multi copii s-au nascut cu o forma congenitala a acestei afectiuni.

Experimentul Tuskegee a marcat o deteriorare si mai puternica a relatiilor afro-americanilor cu guvernul Statelor Unite, in contextul luptei lor pentru egalitate rasiala.

Subiectii au fost doar barbati de culoare din zone sarace, iar efectele experimentului se resimt si in prezent. Afro-americanii ezita in a merge la controale periodice si privesc cu neincredere comunitatea medicala, tocmai prin prisma a astfel de actiuni rasiste si imorale ale guvernului american.

Abia in 1997, presedintele Bill Clinton si-a cerut public scuze pentru ceea ce s-a intamplat la Tuskegee.

Studiul clinic din Tuskegee

Tuskegee, Alabama era o zona nevoiasa locuita predominant de negri ce lucrau pamantul. Serviciul Public de Sanatate impreuna cu Institutul Tuskegee, o universitate locala, au recrutat 399 de barbati ce au fost diagnosticati cu sifilis.

Lor nu li s-a comunicat de ce anume sufereau si au ascuns de fiecare data adevarata afectiune, aruncand vina spre o serie de alte boli pe care ei ar fi incercat sa le trateze.

In anii '40 s-a descoperit ca penicilina poate trata sifilisul, dar inca o data li s-au ascuns aceste detalii. O parte din barbatii ce participau in cadrul experimentului au vrut sa se inroleze in armata americana pentru a lupta in cel de-al doilea razboi mondial.

Ei au fost din nou diagnosticati cu sifilis, dar de aceasta data au fost informati. In ciuda acestui fapt supraveghetorii studiului le-au interzis un tratament adecvat si au inceput sa le ofere placebo, spunandu-le ca primesc penicilina.

Dupa ce razboiul s-a incheiat si adevarata tragedie umana a Holocaustului a prins contur, au fost date legi pentru a impiedica astfel de abuzuri sa se mai produca vreodata. Consecinta a fost adoptarea codului de la Nuremberg in 1947 fiind intarit prin declaratia de la Geneva din 1948 si cea de la Helsinki din 1964.

Tocmai aceasta tara care s-a aflat in fruntea acuzatorilor atrocitatilor realizate de regimul nazist si care a aderat la aceste coduri etice a permis ca studiul sa continue pana in anul 1972.

Sfarsitul experimentului si reactii

Experimentul cu siguranta ar fi mers mai departe daca nu ar fi fost Peter Buxtun, ce lucra in cadrul Serviciului Public de Sanatate. In 1966 a cerut incetarea studiului si a informat in acest sens Centrul pentru Combaterea Bolillor (CDC), ce supraveghea in acest moment operatiunea, dar raspunsul primit a fost negativ.

Intentionau continuarea pana ce toti subiectii ar fi murit din cauza bolii. Eforturile lui Buxtun de a aduce la cunostinta publicului larg de ceea ce se petrecea la Tuskegee au fost recompensate abia in 1972.

Atunci presa a preluat subiectul si un adevarat val de proteste au inceput in tara pe masura ce detalii legate de acest studiu erau facute publice. Ca urmare a unei astfel de reactii vehemente din partea populatiei, CDC a incheiat imediat studiul si pentru a calma spiritele guvernul american a despagubit familiile afectate cu circa 10 milioane de dolari.

O alta consecinta a fost infiintarea unor institutii specializate ce urmau sa verifice studiile clinice pe oameni, dar increderea comunitatii afro-americane a fost zdruncinata in asa masura incat si astazi persista prejudecati fata de medici.

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...