Ierusalimul aromanilor: Negot si negustori moscopoleni (I) - Documentar

Impreuna vom scoate din uitare acel aspect al orasului Moscopole care nu este foarte bine cunoscut nici pana astazi.

Desi importanta economica a urbei intemeiata de aromanii moscopoleni nu poate fi tagaduita, detalii legate de marfurile care treceau prin mainile acestor negustori capabili si reteaua lor comerciala continentala raman inca intr-un con de umbra.

Chiar daca informatiile sunt putine, pe cele pe care le avem le vom folosi pentru a surprinde macar o parte a vietii economice a orasului Moscopole, o urbe care s-a inchegat in jurul muntilor Gramos, la o inaltime de 1.150 de metri si la 100 de kilometri de Tirana (capitala Albaniei de azi - n.red.), care la momentul apogeului, in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, era considerat unul dintre cele mai mari orase al Imperiului Otoman.

Nu doar locul ascuns intre munti, ci si controlul strict in regiune al otomanilor le-au oferit moscopolenilor un centru propice pentru desfasurarea tranzactiilor comerciale, dar si un sentiment de siguranta ce se va dovedi, insa, inselator.

Orasul lor este coplesit de navalirile cetelor de talhari albanezi, dezlantuiti in timpul razboaielor ruso-turce petrecute la sfarsitul secolului al XVIII-lea, profitand numaidecat de haosul ce s-a instapanit in regiune ca urmare a luptelor. Insa lovitura finala i-a apartinut celui cunoscut ca "Leul de la Ianina", un pasa cu origini albaneze, trecut la mahomedanism, care a distrus din temelii orasul.

In doar cativa ani de la raidul lui, Moscopole va deveni de nerecunoscut. Este interesant de mentionat ca in "Travels in northern Greece" topograful britanic William Martin Leake face o scurta descriere a locurilor: "(...) in prezent mai sunt doar doua sau trei sute de case locuite in acest loc (...) orice ar fi fost odata, in acest moment, Moscopole prezinta acum infatisarea unui sat." Si acest lucru era narat la nici doua decenii de la atacul pasei.

Mult mai tarziu, cunoscutul lingvist Theodor Capidan face o descriere a urbei si a ruinelor: "In afara de temeliile cladirilor, dintre care unele au trebuit sa fie foarte mari, nu au ramas decat gramezile de pietre rasturnate". Testamentul maretiei demult trecute a orasului Moscopole.

De la ciobani la mari negustori

Desi au avut un inceput umil, prin natura indeletnicirii lor de pastori, aromanii au cunoscut cele mai scurte trecatori si pasuri, iar multi s-au ocupat de carausie. In timp, invatand trucurile meseriei negustoresti, ei s-au implicat din ce in ce mai mult in activitatile comerciale.

Mai mult de atat, pentru ca imperiul otomanilor se intinsese pe brazde intregi ale Europei, tot negustorii au fost cei mai castigati, caci acum puteau calatori nestingheriti in Peninsula Balcanica, iar unii chiar dincolo de ea. Ii putem gasi pe aromanii moscopoleni la Cadiz, Genova, Livorno, Napoli, Triest, Venetia, unii chiar si la Constantinopol, Moscova si Viena.

N-ar trebui sa ne mire atunci ca dam peste unii dintre ei si in Tara Romaneasca. Doar una dintre consecintele raspandirii activitatii lor economice este ca fac cunoscut romanilor de la nord de Dunare ca si la miazazi existau comunitati romanesti.

Contactele negustorilor aromani cu tarile romane

Inca din secolul al XVII-lea se cunosteau aceste legaturi. Ne putem referi la Miron Costin care in "De neamul moldovenilor" spune ca: "(...) in tarile grecesti, un neam cele zicem cotovlahi, colonia Ramului este".

Dimitrie Cantemir si el in "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor" ne scrie ca: "Vlahii de la muntele Pindului (...) sunt carora astazi noi le zicem cotovlahi, iara ei ne zic noua romani din Vlahia Mare. Dintr-acestea a lui Honiates si a lui Halcocondilas cuvinte, chiar sa cunoaste ca vlahii care in tara greceasca au ramas, sa fie un neam cu romanii nostri, si precum pe vremea lui Isachie Anghe', dela cisteilalti despartindu-sa, au ramas pe acelea locuri, unde si acum multime de dansii, prin satele Ioanninnii, in Epir, lacuesc."

Graitor este si Constantin Cantacuzino: "Sunt dara acesti cotovlahi, cum le spun vecinii lor, (...) oameni nu mai osebiti nici in chip, nici in obiceie, nici in taria si faptura trupului, decat rumanii acestia, si limba lor rumaneasca (...). Zic si aceasta, ca, de-i intrebi si pe ei: crestine, ce esti? el zice: vlahos, adica ruman, si locurile lor, unde lacuesc, le zic: Vlahia, iar tarii acesteia ei ii zic Vlahia cea mare (...)".

Ca negustorii moscopoleni faceau comert cu romanii nord-dunareni este dovedit de scrisorile comerciale la care vom face referire putin mai jos, insa descoperim si unele referinte folcloristice interesante, care ar putea avea legatura cu drumul parcurs de feciorii lor in Tara Romaneasca.

"Din literatura poporana a aromanilor", a lui Pericle Papahagi, descoperim ca ei erau extrem de nemultumiti, voind ca "Focul sa arda Vlahia, ca pleaca tineri in floarea varstii. Pornesc tinerii sa vie acasa, ies vlahute si nu ii lasa".

La fraiele comertului balcanic

Pentru a ne face o idee in privinta puterii economice a orasului trebuie sa cercetam desigur comertul patronat de moscopoleni. Balthazar Comte, consul al Frantei la Durazzo, scrie cateva randuri legate de tranzactiile grecilor si turcilor cu venetienii la sfarsitul secolului al XVII-lea.

La un moment dat spune ca unii negustori greci sunt stabiliti in Moscopole. In mod evident, acestia nu aveau cum sa fie greci, ci aromani. Ei sunt confundati lor pentru ca utilizau greaca in locul limbii materne si au fost pusi laolalta cu grecii in necunostinta de cauza.

Comte continua: "Toti acesti negustori, impreuna, incarca, o data pe an, marfa pentru Venetia (...): 3.000 de chintale de ceara, 15.000 de chintale de lana fina, o oarecare cantitate de cordovane, abale, aproape 30 de livre de matase si piei de bou si de bivol. In schimb, acestia primesc, o data pe an, 1.500 bucati de postav din Venetia, lucrat tocmai pentru aceasta tara si 300 de bucati de londrine si, in afara de acestea, diferite maruntisuri".

Negustorii de care vorbeste Comte "nu se servesc decat de navi francese, englese, olandese si ragusane pentru transportul marfurilor lor". In alte cuvinte, intr-un singur an, venetienii primeau pe mare, printre altele, 1.500 de tone de lana, 300 de tone de ceara si 150 de tone de matase, cantitati intr-adevar impresionante, moscopolenii contribuind si ei la aceste cifre, desi nu putem cunoaste cu cat.

Insa, in scrisorile comerciale descoperite de Valeriu Papahagi, insasi moscopolenii, care il aveau ca legatura pe Gheorghe Cumano la sfarsitul secolului al XVII-lea in Republica Dogilor, ne spun ce transportau.

Nicolae Teodoru ii scrie lui Cumano: "Nepotul meu Teodor al lui Constantin iti trimite cu aceasta tartana (nava de transport - n.red.), abale (tesaturi groase de lana din care se confectionau haine taranesti n.red.), o suta optzeci si sase (...). Cu a doua corabie iti vor sosi cele trei colete de ceara, caci nu au apucat aceasta tartana".

Mihail Gheorghiu Sideri, tot lui Cumano: "Cu tartana numita San Juan Batista a capitanului Nicolae iata ca iti trimet acum sase sute optzeci si sase legaturi de abale si sase colete de ceara [...]."

Legat de comertul cu Tara Romaneasca, gasim ca ei veneau la nord de Dunare in special dupa ceara. Il putem da pilda pe Al. Gheorghiu: "Tatal meu a dat bani pentru 3.000 de ocale de ceara si iar se va duce anul acesta, in Vlahia, dupa ceara, iar fratele meu in Bosnia".

Putem vedea ca tatal negustorului cumparase circa patru tone de ceara si urma sa mai faca inca un drum pentru o noua achizitie. Cat despre valoarea marfurilor moscopolenilor si cat de mult a putut prospera orasul in urma negotului vom putea vedea in materialul urmator.

Nu rata partea a doua a acestui documentar de exceptie, ce va fi publicata miercuri.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...