Petrache Poenaru, romanul care a inventat stiloul

Nu putini sunt romanii care, ajunsi pe meleagurile altora, si-au dovedit maestria si au stralucit acolo, dupa ce, in tara lor, vremurile si oamenii nu s-au dovedit a fi de ajutor.

Petrache Penaru, inventatorul stiloului, este unul din acestia. El a obtinut in Franta brevetul de inventie Nr. 3208 din data de 25 mai 1827, pentru o mica masinarie, inscrisa cu ciudatul titlu "la plume portable sans fin, qui s'alimente elle-meme avec de l'encre", ceea ce tot el a tradus in romaneste: "pana portabila care nu se termina, care se alimenteaza singura cu cerneala".

Inventia a fost perfectionata in anul 1880 de catre Lewis Edson Waterman, care a obtinut un nou brevet si a stiut sa ajunga, de pe urma noului stilou, un industrias prosper.

Doua defecte: nu stia sa manuiasca nici pistolul, nici pumnalul

Inventatorul "condeiului portaret fara sfarsit" are o biografie cel putin palpitanta. Nascut in anul 1799, intr-o comuna din judetul Valcea, Petrache Poenaru si-a facut studiile la Craiova, iar, dupa ce a lucrat o perioada in cadrul Episcopiei din Ramnicu Valcea, a poposit la Bucuresti, unde a predat greaca veche la Scoala Mitropoliei.

In scurt timp, ajunge "contopist", adica secretar, al lui Tudor Vladimirescu, dupa ce colegii de haiducie l-au "parat" ca nu stie sa manuiasca nici pistolul, nici pumnalul si ca nu manuieste altceva mai bun, decat numai condeiul.

Acolo, langa Tudor Vladimirescu, a initiat si tiparit primul ziar romanesc "Foaie de Propaganda". L-a insotit pe Tudor in toata campania sa, iar la intrarea haiducilor in Bucuresti, a purtat pentru prima oara actualul tricolor romanesc - rosu, galben si albastru - pe care tot dansul l-a conceput, dupa modelul francez.

Dupa esuarea revolutiei lui Tudor Vladimirescu, colaboratorii sai au fost urmariti, surghiuniti sau ucisi, dar Petrache Poenaru reuseste nu numai sa scape, dar sa obtina si o bursa de studii la Scoala Tehnica din Viena si Berlin, in anul 1822.

Romanul care a urcat pentru prima oara in tren

Aici, isi continua studiile la "Ecole Polytechnique" din Paris, unde studiaza topografia si geodezia. La 27 octombrie 1831, aflat in Anglia, calatoreste cu trenul, fiind astfel primul roman care foloseste acest mijloc de transport, pus in functiune cu doar un an in urma, intre Liverpool si Manchester.

Merita citat din cele insemnate la prima calatorie efectuata de un roman cu trenul: "Am facut acest drum cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului nostru. Douazeci de trasuri legate unele de altele, incarcate cu 240 de persoane, sunt trase deodata de o singura masina cu aburi".

Intors in tara sa, tot in 1831, Petrache Poenaru este numit profesor la "Scoala de la Sfantul Sava" si se dedica invatamantului, publicand numeroase manuale, printre care primele cursuri de algebra si de geometrie in limba romana.

Numit director al scolilor din Tara Romaneasca (functie de ministru al invatamantului), infiinteaza scolile publice satesti, al caror numar ajunge, in preajma Revolutiei de la 1848 la 2.236, un record pentru acea vreme.

Politicienii de ieri si cei de azi

Numele lui este legat si de introducerea pentru prima oara in Tara Romaneasca a sistemului metric zecimal, in fata caruia a intampinat o opozitie darza, pana cand sistemul a fost legiferat, tocmai in anul 1864.

Se opuneau indeosebi proprietarii funciari, care socoteau ca schimbarea sistemului va duce la o noua masuratoare a pamanturilor, ceea ce poate isca revolte taranesti sau chiar la expropieri.

Fireste, argumentarea oficiala era alta - asa cum nici azi politicienii nu-si dau pe fata adevaratele ganduri si interese - oamenii vremii pretextau ca tara nu dispune de suficienti topografi pentru masuratorile necesare.

Cateva mentiuni punctuale:

* Organizarea exploatarii cu personal roman a serviciilor de posta si telegraf.

* Realizarea podului peste Olt de la Slatina, dat in folosinta la 8 septembrie 1847.

* Editarea periodicului "Invatatorul satului", incepand cu 1 octombrie 1843. Este primul periodic romanesc, destinat satelor.

* Publicarea lucrarii "sericicultura, Invataturi pentru prasirea duzilor si cresterea gandacilor de matase", in anul 1849.

* Initierea, in anul 1854, a masurilor de salubrizare a Dambovitei, achizitionandu-se de la Paris, in acest scop, o draga.

* In 1858, s-a ocupat de montarea primei fabrici mecanizate pentru producerea caramizilor. Cu acest prilej, s-a ocupat de tipizarea dimensiunilor caramizilor, indispensabila lucrarilor de constructii.

* Din initiativa sa, s-a infiintat o "Facultate de stiinte exacte cu 3 sectii: pentru topografi; ingineri de poduri si sosele; arhitecti".

* Dupa unirea Principatelor, a continuat sa se implice in organizarea invatamantului. Este autorul moral al Legii instructiunii publice de la 1864.

* In 1870, la 10 septembrie, devine membru al Academiei Romane, iar la 2 octombrie 1875, la varsta de 76 de ani, se stinge din viata.

Noi, urmasii celor ce au fost

Cinstind memoria acestui mare precursor al culturii romanesti, noi, urmasii, am atribuit numele sau unei statii de metrou.

Ma intreb: oare ce statie va merita, in deceniile viitoare, cinstea de a purta numele unui actual ministru al transporturilor, al mediului, al dezvoltarii, sau macar al primarului general - in cazul cand vreunul din acestia ar fi in stare sa demareze macar, pana atunci, o linie noua de metrou?

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...