Rascoale romanesti: Rascoala lui Horea, Closca si Crisan

Vineri, 24 Septembrie 2010, ora 11:53
15219 citiri
Rascoale romanesti: Rascoala lui Horea, Closca si Crisan

Revoltele populare ale taranimii romanesti au fost deseori rezultatul tratamentului opresiv, dar si al indiferentei asupra necesitatilor acestora.

Din pricina acestui fapt rascoalele au venit ca un mijloc natural de a face auzite cererile lor, atunci cand orice alt instrument politic esua. Cateodata insa, rascoalele au fost planuite in afara tarii pentru a servi intereselor straine.

Rascoala lui Horea, Closca si Crisan

Dupa trei secole de la Rascoala de la Bobalna, viata iobagilor din Transilvania devine si mai grea. Acestia ajunsesera sa plateasca impozite impovaritoare si nobilimii maghiare, dar si Imperiului Habsburgic, care luase sub administratie Ardealul.

Orele de munca erau prelungite peste puterile taranilor si acestia nu mai aveau nici dreptul de a exploata padurile. Inainte de rascoala s-au trimis nenumarate petitii la curtea imperiala austriaca, chiar Horea avand patru audiente, unde a dus la cunostinta austriecilor de traiul greu si abuzurile nobililor maghiari.

Rascoalele romanesti: Rascoala de la Bobalna

La mijlocul anului 1784, imparatul habsburgic Iosif al II-lea a facut posibila conscriptia iobagilor in regimentele graniceresti. Inrolatii puteau astfel sa scape de muncile iobagesti, iar locuinta si pamantul pe care il lucrau devenea al lor. Guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, sub presiunile nobililor maghiari decide oprirea inrolarilor, fiind momentul in care rascoala incepe.

Intrunirea de la Mesteacan

Pe 28 octombrie, Crisan, ascuns sub un pod la targul din Brad, din judetul Arad de astazi, se intalneste cu membri ai comunitatilor romanesti din comitatul Zarandului si le da vestea ca in satul Mesteacan va avea loc o intalnire foarte importanta si sa vina cate patru sau cinci reprezentanti din fiecare sat din comitat.

Pe 31 octombrie vin in jur de 600 de tarani romani si Crisan, alaturi de Closca apare cu o cruce aurita pe care se presupune ca imparatul Iosif al II-lea i-ar fi dat-o lui Horea, intr-una din audientele sale, impreuna cu indemnul acestuia ca romanii sa se inroleze pentru a scapa de iobagie.

Victoriile rasculatiilor

Un numar mare de tarani condusi de Horea apoi se indreapta spre Alba Iulia unde doreau sa se inroleze in armata, dar in timpul noptii de 1 noiembrie sunt atacati de trupele nobililor maghiari in satul Curechiu. Ei resping atacul si se intorc inspre Brad.

Pe 2 octombrie, condusi de Crisan, un numar mare de iobagi ataca curtea nobilului din Criscior, iar pe 3 infrang armata maghiara la Ribita. Closca cucereste Campeniul, Abrudul precum si zona vaii Ariesului. Rasculatii au ucis un numar mare de nobili si au distrus multe cladiri ce apartineau acestora, dar si administratiei maghiare.

In schimb, nu s-au atins de bunurile ce apartineau Imperiului Habsburgic si nu au ranit soldatii austrieci. Pana pe 5 octombrie rascoala se extinsese in limitele judetelor Alba, Hunedoara, Cluj, Arad, Salaj si Mures.

Unii nobili capturati au trecut la ortodoxism si primeau cate o foaie pe care scria "Acesta-i crestin bun". Pe 11 noiembrie, Horea trimite si un ultimatum nobilimii in care impunea desfintarea ordinii feudale.

Intre timp, o mare parte a nobililor maghiari se refugiasera in cetatea Devei. Atacurile armatei taranesti conduse de Horia, Closca si Crisan nu au putut infrange rezistenta aparatorilor. Sute de oameni au murit in asalturile asupra cetatii si zeci de romani au fost capturati de unguri dupa retragere. Foarte multi au fost executati in zilele urmatoare.

Semnarea armistitiilor

Austriecii incep sa se implice activ si reusesc sa semneze armistitii cu armatele taranesti pentru a castiga timp. Closca semneaza armistitiul de la Tibru si Horea cel de la Valea Bradului, iar austriecii se leaga sa trimita cererile rasculatilor guvernului transilvanean pentru a fi analizate. Guvernatorul insa le respinge si refuza continuarea negocierilor.

Reinceperea luptelor

Crisan nu se lasa pacalit de aceste semne de bunvointa din partea habsburgicilor si continua sa lupte infrangand o armata numeroasa prin luptele de la 27 noiembrie din Lupsa.

Vazand ca raspunsul la cererile lor nu mai soseste, indemnat de Crisan, Horea ii cheama la arme a doua oara pe romani. Guvernatorul apoi incearca sa linisteasca spiritele oferind o amnistie generala participantilor la revolta.

Innabusirea rascoalei

Oastea romaneasca are o serie de victorii impotriva armatei austriece, care intrase in Ardeal, dar, pe 7 decembrie, la Mihaileni, taranii romani nu au avut nicio sansa in fata trupelor austriece mai bine pregatite si echipate.

Pierderile in oastea taraneasca au fost foarte mari. In urma infrangerii, Horea ii trimite pe tarani la casele lor din cauza venirii iernii, dar doreste sa reinceapa rascoala in primavara lui 1785.

Executarea lui Horia, Closca si Crisan

Horea si Closca se retrag in Muntii Gilaului, dar sunt tradati de niste oameni din zona si soldatii austrieci ii aresteaza pe 27 decembrie. Pe 30 ianuarie este capturat si Crisan. Toti trei sunt dusi apoi in Alba Iulia unde sunt interogati de austrieci. Crisan se sinucide in temnita inchisorii profitand de neglijenta garzilor.

Pe 26 februarie 1785 sunt condamnati la moarte Horea si Closca prin frangere pe roata. Sunt adusi cateva mii de tarani romani din intreg Ardealul pentru a asista la executarea lor. Trupurile lor au fost apoi taiate in bucati si duse in cele mai mai importante zone ale rascoalei pentru a servi drept avertisment pentru toti cei care ar mai incerca ceva asemanator.

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#rascoale romanesti, #rascoala Horea Closca Crisan, #rascoala tarani Transilvania , #documentar