Sa ne amintim: Catastrofa de la Ciurea

Accidentul feroviar de la Ciurea, din anul 1916, ramane cel mai mare accident de genul acesta petrecut in tara noastra si al treilea ca marime la nivelul globului.

Peste 1.000 de persoane si-au pierdut viata in acest accident, dupa ce trenul in care se aflau a deraiat si a intrat in coliziune cu o garnitura de vagoane-cisterna umplute cu pacura.

Contextul tragediei

La sfarsitul anului 1916, armata romana si populatia civila se retrageau inspre Moldova, pentru a iesi din calea armatelor Puterilor Centrale.

Numarul celor evacuati in acea perioada se ridica la aproape un milion si jumatate de oameni, in contextul in care populatia Vechiului Regat era de aproape opt milioane.

Printre acestia se aflau si cei aproape 1.000 de pasageri din ultimul tren care a parasit orasul Galati, inainte ca acesta sa fie cucerit de germani.

Ultima calatorie

Trenul format din 26 de vagoane era neincapator pentru numarul mare de persoane care stateau chiar si intre tampoanele de legatura.

De-a lungul traseului Barlad-Iasi, trenul a fost nevoit sa opreasca de cateva ori, pentru a se reaproviziona de la statiile de lemne, din cauza lipsei carbunilor.

S-au testat si franele, prima oara la Balteni si a doua oara la Barnova, chiar ultima statie inainte de Ciurea si totul parea a functiona fara nicio problema.

Evenimentele dramatice

In apropierea garii Ciurea, trenul a urcat o panta inclinata si in momentul coborarii franele au cedat. Existau frane manuale, dar din cauza aglomerarii mecanicii nu au putut ajunge la ele.

Atunci s-au activat si franele de contrapresiune, dar nici ele nu au functionat. In cazul celor din urma, se crede ca unul dintre pasagerii din primele doua sau trei vagoane a inchis robinetul din greseala si aerul nu s-a putut propaga catre franele celorlalte vagoane.

In acest moment, trenul intra in gara cu o viteza foarte mare. Pe linia 1 stationau vagoanele cu pacura. A fost activat macazul astfel incat trenul sa intre pe linia 2 si sa se evite coliziunea, dar datorita vitezei si unghiului foarte mic de cotire doar locomotiva si inca un vagon a reusit sa treaca.

Celelalte au deraiat si se pare ca unul dintre ele s-a ciocnit de cisternele de combustibil. Imediat s-a declansat o explozie si a urmat un incediu enorm. Cei care au fost destul de norocosi si au supravietuit coliziunii au ajuns sa arda de vii printre flacari.

Deznodamantul

De abia in zilele urmatoare intreaga amploare a dezastrului a capatat contur. Trupurile a sute de oameni au fost gasite printre metalele contorsionate ale garniturii.

Victimele au fost insirate apoi aproape de gara si s-au facut nenumarate apeluri la oameni pentru a ajuta la descoperirea identitatii victimelor. Insa foarte putini au fost identificati.

Printre victime s-a aflat si Vasile Cantacuzino, locotenent in armata romana, care provenea din familia Cantacuzinilor.

La aproape 500 de metri de gara Ciurea a fost sapata o groapa comuna uriasa pentru adapostirea ramasitelor tuturor celor ce nu au putut fi identificati. Mormantul acesta exista si in ziua de astazi.

In presa vremii nu apar foarte multe detalii legate de acest incident feroviar din cauza actiunii guvernului. S-a dorit controlarea si limitarea raspandirii detaliilor legate de magnitudinea dezastrului de la Ciurea.

Populatia era deja demoralizata de mersul nefavorabil al razboiului si o astfel de stire ar fi avut cu siguranta consecinte negative asupra starii de spirit, dar ce este de neinteles este motivul pentru care nu a fost efectuata nicio o ancheta oficiala asupra evenimentelor din gara Ciurea ulterior.

De aceea au ramas o serie de semne de intrebare in legatura cu acest accident feroviar. Nu se stie de ce primul set de frane au cedat la coborare, desi fusesera verificate in prealabil si de ce linia 1 era ocupata de garnitura de cisterne, cand aceasta trebuia sa fie libera.

Opt ani mai tarziu are loc inca un accident feroviar in gara Ciurea, de data aceasta intre doua trenuri de marfa. In mod asemanator, trenul care intra in gara s-a lovit de un altul care stationa pe aceeasi linie.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...