Cu fata la alegatori: Ion M. Ioniță, despre un posibil USL 2.0 după alegerile din 9 iunie: „Depinde de scorul pe care îl va înregistra această alianța”

Viata femeilor in lumea greaca de acum doua milenii (I) - Documentar

Luni, 30 Ianuarie 2012, ora 21:20
10135 citiri
Viata femeilor in lumea greaca de acum doua milenii (I) - Documentar

Drepturile de care se bucura femeile in societatea contemporana sunt mai mult sau mai putin o consecinta a eforturilor concentrate in ultimul veac in a schimba o paradigma veche de milenii. O paradigma care isi gaseste obarsia, in lumea occidentala, in civilizatia care a impactat in cel mai hotarat mod istoria occidentala, cea a Greciei Antice.

Dinamica relatiilor dintre barbati si femei din acea perioada contrasteaza foarte mult cu ceea ce noi cunoastem astazi. Este greu a intelege cu mintea noastra de acum aspecte ale unei culturi care s-a dezvoltat acum mai bine de doua milenii, dar putem mentiona anumite trasaturi care o fac deosebita, fara a pica in prejudecata.

Putem incepe cu viziunea asupra vietii si a raporturilor in cadrul unei populatii, care este revelata de cele mai multe ori de miturile sale. Analizand poemul lui Hesiod din secolul VIII i.Hr. "Teogonia", se poate observa cum este redata genealogia zeilor din panteonul grec, dar si cum a luat fiinta lumea.

Raporturile dintr-o societate prin prisma miturilor adoptate

Il intalnim astfel pe titanul Prometeu care ii provoaca mania lui Zeus oferind in dar focul inapoi oamenilor. Se cunoaste foarte bine pedeapsa pe care a primit-o pentru aceasta transgresie Prometeu.

Insa, furia lui Zeus nu a putut fi domolita atat de usor. Ruina oamenilor a fost pecetluita de eliberarea maleficului pe pamant de prima femeie, Pandora. Dupa ce a fost plamadita de zeul Hefaistos, i s-a dat in grija un vas in care au adunat tot ce era mai dispretuitor si rau pe lume.

Apeland la un siretlic, Zeus stia ca, in nesatioasa ei curiozitate, Pandora va deschide vasul si va blestema astfel toti oamenii. De indata ce ea face acest gest existenta oamenilor este patata de suferinta si mizerie, lipsa de onoare sau cinste.

Astfel vinovata pentru raul din lume, pentru conditia degradata a oamenilor a fost prima femeie, iar cele ce i-au urmat au preluat acest stigmat. Insusi Hesiod afirma urmatorul fapt "Din ea se trage rasa femeilor si intreaga muieristime, din ea se trage acea ucigatoare rasa si trib de femei care traiesc printre muritori aducandu-le necazuri, niciodata alaturi in crunta saracie, ci doar in bogatie".

Nu a fost singurul care a aderat la astfel de pareri. Aristotel credea ca barbatul ii era superior femeii si ca aceasta ar trebui sa se supuna neconditionat lui.

Demostene stabileste un cadru clar in care era delimitata existenta femeilor, intre satisfacerea placerilor intelectuale si sexuale ale barbatilor (curtezanele cunoscute drept hetaire si prostituatele) si capacitatea de a face copii si de a avea grija de gospodarie (sotiile).

Menandru, unul dintre cei mai prestigiosi dramaturgi greci, avertiza ca un barbat care invata o femeie sa citeasca ar trebui sa stie ca nu face nimic mai mult decat sa ofere mai mult venin unei vipere.

Aceste fragmente sunt de fapt dovezi ale institutionalizarii statutului neprivilegiat al femeii.

Femeile in societatea ateniana

Astfel, viata unei femei se putea derula in urmatoarele moduri. Educatia, in sensul ei strict, in Atena, era asigurata numai baietilor, iar fetele inca de mici erau pregatite in cele necesare pentru a avea grija de gospodarie.

In "Economicul" lui Xenofon il descoperim pe Ischomachus, care in urma unui dialog cu Socrate, ii dezvaluie ca actuala lui sotie era deja familiara cu tesutul, prepararea de mancaruri, putea sa coasa si sa faca haine inca de cand a luat-o de sotie.

Ni se mai releva un lucru, varsta frageda la care se oficiau casatoriile. Deseori exista o diferenta de aproape doua decenii intre parteneri, fata in momentul in care era data unui barbat fiind la sfarsitul pubertatii, iar barbatul matur. Scopul in viata al unei ateniene era casatoria si sa dea nastere la viitori cetateni, intregul ei univers fiind cuprins in talentele si indemanarile ce decurg din asta.

In afara de acest lucru, spre deosebire de barbati, femeia nu putea sa detina proprietati. Acest unic fapt elimina posibilitatea ca ele sa devina cetateni sau sa aiba functii politice.

Mereu sub un stapan

Inca de la nastere fetele intrau in custodia tatalui care indeplinea si functia de "kurios", adica cea de "stapan". Daca acesta murea inainte ca fata sa se casatoreasca, responsabilitatea era atribuita unei alte rude de sex masculin. Tatal mai avea datoria de a-i gasi un partener, care se facea de multe ori pe criterii socio-economice si fara ca viitorii soti sa se cunoasca inainte.

Familia fetei trebuia sa acumuleze si o zestre, administrata de kurios, care ar fi fost folosita in intretinerea acesteia odata ce paraseste casa tatalui.

Casatoria insemna ca si autoritatea era substituita sotului, acesta dobandind titlul de kurios si primind inspre pastrare si zestrea. Astfel, femeia nu detinea niciodata puterea asupra propriei vieti financiare.

Tinuta sub cheie

Dupa casatorie, ea avea rezervata o portiune a casei unde isi desfasura activitatile zilnice. Atentia ei trebuia sa fie asupra treburilor casnice si asupra cresterii copiilor si mai putin asupra exteriorului, sfera care pica sub incidenta barbatului.

Se considera de altfel ca o sotie respectabila nu isi parasea casa, dar asta nu insemna ca libertatea de miscare le era suprimata, desi era limitata in unele cazuri, fiindu-le interzisa participarea la unele adunari publice si la jocurile olimpice. Participau la procesiuni religioase, la piese de teatru, femeile se vizitau intre ele.

Slujitoarele unei familii faceau cumparaturi in piata publica si adunau restul necesitatilor gospodaresti, iar altele puteau sa lucreze in locuri publice, dar adesea din cauza situatiei materiale precare, iar ele erau privite ca fiind inferioare celorlalte femei "de casa".

Zestrea, un atu in favoarea lor

Existau si desfaceri ale casatoriei, divortul putand fi initiat cu o mare usurinta prin simpla parasire a domiciliului conjugal de femeie sau daca era alungata. Insa zestrea juca un rol in limitarea acestui fenomen, deoarece sotul trebuia sa o inapoieze, ce i-ar fi adus ruina de multe ori. Acest lucru il mai forta pe barbat sa fie bun cu sotia sa.

Tocmai din aceasta cauza intr-o serie de piese ale lui Euripide, anume "Phaeton" si "Electra", personajele titulare se plang ca nu mai sunt oameni liberi, ci sclavi ai casniciei. Platon si el este de acord cu abolirea zestrelor, deoarece astfel presupusa aroganta a femeilor ar fi fost temperata.

Citeste maine pe Ziare.com a doua parte a documentarului Viata femeilor in lumea greaca de acum doua milenii

Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#statut femeie lume greaca, #Aristotel femei Grecia , #documentar