Ziare.com

De la cititori: Fenomenul globalizarii

Sambata, 08 Ianuarie 2011, ora 22:50

   

De la cititori: Fenomenul globalizarii
Istoria a aratat, cu exemple dureroase, ca de cate ori doua societati au o interactiune antitetica, cea cu tehnologie avansata se impune cultural, economic si politic. Cultura, fiind totalitatea preocuparilor unei societati, primeaza de sus in jos, totdeauna de la invingator la invins.

Economia, pentru mult timp se mentine pe un sens unic, invinsul furnizand hrana, haine, bani etc. Este o realitate care nu poate fi negata.

La ora actuala, exista, in toata lumea, situatii ca a Romaniei, unde efortul globalizarii modifica relatiile sociale naturale. In primul rand, prin aculturalizare. In loc sa se adopte un nivel inalt de cunostiinte, in toate domeniile, guvernul forteaza trecerea la un "numitor comun".

Astfel, se devalorizeaza si traditiile vestului si traditiile nationale. Limba pierde bogatia de expresie, reducand totul la un universal "OK, mon ami". Asta se poate observa in toate tarile in care fusesera chiar modele clasice de cultura si tehnologie.

Aculturalizarea incepe in scoli si continua in comert

Ideea "salvatoare" a unui guvern unic, pentru toata lumea, raspandita inca din secolul XVII, sustinea superioritatea folosirii rationalismului, dar in zilele noastre, nimeni n-o mai practica.

Francezul Pierre Bayle (1647-1706) scria, in 1664, in cartea lui, "Republica Literara": "Intre toate guvernele lumii, care decid soarta indivizilor, in majoritatea statelor, regatelor si imperiilor - care aproape toate sunt despotice - exista o intelegere prin care se mentine sclavia. De aceea, trebuie sa existe o forma de organizare superioara, pe baze rationale, care sa elibereze gandirea si creativitatea omului, o republica a literelor libere, care sa acopere intreaga lume."

Exprimata asa, ideea are apel intelectual si a atras nu numai o multime de ganditori, dar si comercianti, bancheri, capitani ai diverselor industrii, generali si banditi.

Celebrele familii Rothschield, Boveri, Borgia, Lucchezi, Medici si altele si-au dat seama ca, aderand la aceste principii de globalizare isi pot extinde afacerile enorm, culegand profit in afara tarii de bastina.

Niccolo Machiavelli (1469-1527) a pus deja bazele politico-filosofice pentru o astfel de misiune. Problema, insa, consta in opozitia monarhilor, care, cu fortele lor militare, puteau anihila orice scoala de gandire.

Pentru a impiedeca raspandirea acestor idei considerate drept anarhiste, Anglia, Franta, Spania, Prusia, Austria, Rusia si Imperiul Ottoman au facut un "Acord de intentie", la Malta, in 1712, prin care s-a stabilit ca:

1. Monarhiile sunt de ordin natural divin si trebuie protejate contra asasinilor, uzurpatorilor, rasculatilor si ereticilor.

2. Fiecare monarh trebuie sa-si informeze colegii despre orice fel de activitati subversive menite sa loveasca in guvernele tuturor;

3. Granitele regatelor sunt sacre, iar trecerea dintr-o tara in alta trebuie controlata, pentru a se opri contrabanda de anarhism;

Iluministii, un curent derivat din renasterea tarzie, au formulat, prin 1750, un set de postulate, prin care se puneau bazele unei "lumi noi", cu un guvern comun, bani comuni, legi comune, dar miscarea a pierdut aderenti, pana la izbucnirea revolutiei din America.

Atunci s-a demonstrat, pentru prima oara, ca o monarhie poate fi invinsa. America n-a optat niciodata pentru scheme extrem de grandioase, de globalizare, dar a fost nevoita sa accepte multe din conditiile bancilor de unde s-a imprumutat pentru a finanta revolutia. Aceste banci (britanice, franceze si spaniole) au cerut si au obtinut acces la pietele fostelor colonii engleze.

Globalizarea are anumite laturi pozitive, dar si multe aspecte negative pentru care publicul lumii nu este inca pregatit.

Partile pozitive ale globalizarii constau in libertatea de circulatie a indivizilor si a marfurilor, schimbul liber de idei si de tehnologii, standardizarea tuturor proceselor si reducerea coruptiei, traditionala multor societati.

Unificarea limbilor folosite, iesirea din idiosincrasia nationalista si gestionarea resurselor naturale pe plan mondial sunt unele beneficii pe care multi experti le vad ca un element de discordie.

Partile negative legate de globalizare par cu mult mai serioase decat avantajele. In primul rand, crearea unei birocratii noi, peste cea existenta si costul mentinerii ei, implica impozite din ce in ce mai mari.

Participarea tuturor, inclusiv a inocentilor, la plata "oalelor sparte" in alte parti ale lumii ridica o problema etica spinoasa. Gestionarea economica devine orizontala, un guvern local fiind interesat doar de reguli care genereaza venit, ca impozite, autorizatii si amenzi.

Pericolul numarul 1, insa, este crearea unui imens stat politist.

Citeste mai multe despre fenomen globalizare
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4340 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

@Julian Chitta

Fenomenul globalizarii - un vas fara compartimente etanse...

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor