Diviziile tradatoare: Intoarcerea mortilor de la Stalingrad (II) Documentar

Impreuna cu trupele sovietice, la 31 august 1944, au intrat in Bucuresti si contingentele primei dintre cele doua divizii de voluntari romani.

Recrutati din randurile soldatilor luati prizonieri la Stalingrad, oamenii Diviziei Tudor Vladimirescu au servit la acea vreme unui scop propagandistic evident. Mai apoi, colaborand cu nou creata Divizie Horia, Closca si Crisan, au devenit principalul instrument de represiune al regimului comunist.

Purtand celebrul nume ale conducatorului Revolutiei de la 1821, Divizia Tudor Vladimirescu a luat nastere in 1943 ca urmare a propagandei facute de activistii "factiunii moscovite" a comunistilor romani in lagarele de prizonieri din Uniunea Sovietica.

Eliberarea Bucurestiului: Jafuri, crime si violuri in capitala Romaniei (I) Documentar

Pentru cei oportunisti li s-a promis un viitor in noul regim. Celor mai slabi si cu dor de casa li s-a spus ca nu vor mai avea o alta sansa de a se intoarce si ca vor putrezi in gulag. I-au momit pana si cu promisiunea ca vor putea lupta pentru recuperarea Transilvaniei de Nord. Insa, cei mai multi au refuzat sa fie santajati in acest fel si au ales sa ramana loiali patriei si juramintelor luate.

Stiau ca indiferent de circumstante sau motivatii, dezertarea la inamic pe timp de razboi era crima de inalta tradare, pedepsita cu moartea. Si chiar daca au mai trebuit sa mai astepte inca aproape zece ani pana cand sunt repatriati, cu totii au simtit ca era preferabila tradarii.

Radu Marculescu, prizonier de razboi, descrie plecarea voluntarilor: "In fata noastra alesii au fost aliniati pe parvizul bisericii ca niste eroi ce urmau sa reteze capetele hidrei fasciste. S-au rostit discursuri inaripate, printre care si cel in romaneasca neinteligibila a colonelului Samoilov. N-a lipsit nici asa-zisa fanfara militara, in ale carei false acorduri de mars, dar si in fluieraturile si huiduielile noastre, sarbatoritii, in pas de defilare, au iesit triumfator pe poarta inghititi de ceata si necunoscut. Cand s-a inchis poarta, usurati, ne-am facut cruce cu sentimentul ca un duh necurat a iesit din mijlocul nostru".

Divizia Tudor Vladimirescu pe Frontul de Vest

Soldatii recrutati au fost organizati precum o divizie de puscasi sovietici la Riazani, unde au facut instructie nu doar militara, ci si politica. Punandu-i in pozitii cheie si pe activistii comunisti romani din Uniunea Sovietica i se imprima un si mai puternic caracter ideologic. Lavrenti Beria, comisar al poporului pentru afacerile interne ale Uniunii Sovietice, ii scrie lui Stalin ca divizia va fi comandata de colonelul Nicolae Cambrea, luat prizonier la Stalingrad, iar sef de stat major va fi locotenent-colonelul Iacob Teclu.

In toamna lui 1944, Divizia Tudor Vladimirescu este transferata pe teatrul de operatii din Moldova in vederea sprijinirii unei noi ofensive a trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei. Urmau sa se confrunte si cu unitati romanesti, insa lovitura de stat de la 23 august a insemnat ca nu-si vor pata mainile cu sangele compatriotilor. Cel putin nu inca.

Propaganda sovietica a sesizat sansa ce o avea, a imbarcat soldatii diviziei in peste o suta de camioane si i-a trimis in Bucuresti, unde au intrat impreuna cu trupele Frontului 2 Ucrainean ca niste "eliberatori". Presa romaneasca vuia ca se intorsesera mortii de la Stalingrad.

Din Bucuresti, unitatea este trimisa in vest unde a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, trecand apoi in Ungaria, inainte sa se opreasca la poalele muntilor Tatra.

Soldatii diviziei s-au remarcat in luptele grele date la Debretin, Stalin dand un ordin de zi ca numele orasului unguresc sa fie preluat drept titlu onorific, devenind de atunci cunoscuta drept Divizia Tudor Vladimirescu-Debretin. Cu aceasta ocazie, pe 23 octombrie 1944, Scanteia scrie ca: "Intoarsa de pe plaiurile sovietice cu fata curata, nobila si darza, faurita la maiastra scoala militara a maretei Armate Rosii, Divizia de panduri 'Tudor Vladimirescu' a strabatut modesta si demna teritoriul romanesc eliberat si s-a indreptat hotarata sa lupte cu abnegatie si putere de sacrifiu. Aduceau cu sine elanul de nezagazuit si sensul de misiune istorica progresista pe care-l poarta in constiinta soldatilor ei, o armata a poporului".

Si mai important este urmatorul pasaj pentru obiectivele postbelice ale acestei unitati de voluntari: "Alaturata in lupta glorioasei Armate Rosii, Armata Romana primea prin prezenta in sanul ei a Diviziei de voluntari 'Tudor Vladimirescu', o forta reformatoare, curatata de silniciile degradante ale unei mentalitati militare de Ev Mediu, un dinamism menit sa-i dea avant si rost nou in lupta". Sau mai bine spus, la nici cateva luni de la lovitura de stat de la 23 august 1944 autorii Scanteii deja intrezareau epurarea vechilor cadre militare si comunizarea armatei romane.

Un erou la Stalingrad, comandant al Diviziei Horia, Closca si Crisan

Cea de-a doua divizie de voluntari, cu o mult mai puternica educatie politica, a luat nastere la 12 aprilie 1945 si a purtat numele liderilor transilvaneni ai Rascoalei de la 1784, Horea, Closca si Crisan.

Generalul Mihail Lascar, care s-a distins nu doar printr-o rezistenta aproape suicidala la Stalingrad, dar si pentru ca a incercat sa sparga incercuirea sovietica reusind sa-si treaca o parte din oameni peste liniile inamice, el insusi picand prizonier, era acum comandantul Diviziei Horea, Closca si Crisan. Desi inscris voluntar, liderii comunisti nu au putut sa nu observe ca, in ciuda reeducarii, nu era pe de-a intregul un sustinator al cauzei comuniste, ba din contra: "in mod discret continua campania impotriva fruntasilor P.C.R." Lascar ramane la comanda unitatii doar pentru cateva luni, din aprilie pana in septembrie 1945, inainte de a fi inlocuit.

Diviziile de voluntari sub controlul comunistilor

La incheierea razboiului, cele doua unitati s-au dovedit principalul instrument de presiune al comunistilor, opunandu-se ofiterilor si soldatilor armatei romane inca loiali suveranului si tarii. Echipate de sovietici cu tehnica de lupta germana, inclusiv cu renumitele tancuri medii Panther, erau o contrapondere redutabila pentru o armata romana redusa la numai patru divizii si lipsita de blindate.

Cele doua divizii trec in componenta armatei romane tocmai in toamna anului 1945, incepand un proces agresiv de comunizare a cadrelor militare si de eliminare a asa-numitelor elemente nesanatoase.

In anii urmatori au participat la represiunile impotriva populatiei, inecand in sange manifestatia de sustinere a regelui Mihai organizata pe 8 noiembrie 1945.

Unitatile acestor divizii au participat si la actiunile de neutralizare a miscarilor de rezistenta, binemeritandu-si numele dupa care au ramas cunoscuti printre veteranii de razboi, cel de "voluntari tradatori."

Nu rata continuarea acestui documentar de exceptie! Ultima parte va fi publicata vineri, numai pe Ziare.com.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...