Ziare.com

Dosarele istoriei: Tezaurul lui Decebal

Sambata, 11 Decembrie 2010, ora 10:34

   

Dosarele istoriei: Tezaurul lui Decebal
Istoria dacilor, plina de drama, mistere si tragedie, a fost obiectul multor cercetatori, in decursul ultimilor 1.900 de ani.

Voi incepe cu Decebal (87-106) care initial purtase numele de Diurpan (sau Diurpaneus). Dupa rasunatorul success intr-o campanie contra Romei (101-102), a adoptat supranumele de Decebal (Decebalus) care in limba locala insemna "tare ca zece" sau "mai puternic decat zece".

In ultima serie de razboaie cu Roma si-a dat seama, la sfarsitul anului 105, ca nu avea sanse sa supravietuiasca. Nevrand ca romanii sa cada in posesia bunurilor de valoare din capitala sa, Sarmisegetuza, a folosit cateva mii de prizonieri romani sa devieze cursul rausorului Sargetia (Streiul), sa sape niste gropi cu latura de cate un "ardent" (35,5 m), adanci de "doua staturi de om" in care a plasat sute de lazi, din lemn masiv de fag, cu balamale de bronz, in care a ascuns circa 3,2 tone de aur, 6,5 tone de argint si o multime de pietre pretioase.

A facut aceste ascunzisuri la o distanta de o leghe (2,22 km) intre ele, incepand la o leghe sud de localitatea Calanicum (Calan). Se poate estima ca fiecare grup de lazi continea cam 500-700 kg de aur si cam tot atata in argint.

Dupa plasarea tezaurului pe fundul raului, gropile au fost acoperite de bolovani rotunzi, raul a fost readus la albia originala si toti prizonierii romani au fost decapitati, pentru a se asigura secretul operatiei.

Din relatarile istoricului roman Lucius Cassius (155-229), de asemenea cunoscut drept istoricul grec, Dio Cassios, pentru ca scria in limba greaca, reiese ca un singur prizonier roman, Bicilis, a supravietuit, destainuindu-i imparatului Traian locul unei gropi cu "tezaurul lui Decebalus", nestiind de existenta celorlalte locuri.

Asa se face ca Traian a intrat in posesia personala a unei cantitati serioase de aur si argint, in anul 106, dupa ce regele dac s-a sinucis

Medicul personal al imparatului Traian, Statilius Crito, descrie, cu lux de amanunte, in "Memoriile Bellice", cum soldatii Legiunii VII Claudia au dezgropat lazile extrem de grele, care au necesitat zece cai ca sa fie tarate in sus, pe rampele facute de acei soldati.

In Romania, in jurul localitatilor Gradiste, Bucovna, Rusi si Calan (Hunedoara) legendele privind tezaurul lui Decebal nu s-au stins niciodata, continuand sa trezeasca interesul specialistilor si al amatorilor, cu egala pasiune.

Prin 1460-1470 se presupune ca Matei Corvin ar fi escavat pe raul Strei, in cautarea "comorilor lui Decebal". Nu se stie exact daca a gasit ceva sau nu, dar un lucru este cert: in anii urmatori a putut plati pentru formarea unei armate impresionante cu care a

invins turcii in Serbia si Croatia.

Date sporadice, in surse vieneze, citeaza ca in anii 1845-1846 s-au gasit "undeva in Ardeal" vreo 165 kg de aur si peste 300 kg de argint, care "par sa fie de origine romana", din perioada cuceririi Daciei de catre imparatul Traian.

Se stie ca si nazistii si rusii, au facut escavatii in regiune, cu scopul gasirii tezaurului lui Decebal. De acea exista niste catune, nu departe de Calan, numite "Rusi" si "Nemti".

Lopatar la comunisti

Legatura mea personala cu acest subiect dateaza din toamna anului 1959, cand am fost transferat de la un lagar de munca din Banat, la Hunedoara. Acolo am facut parte dintr-un grup de vreo 500 de "lopatari" care trebuia sa "asistam", cu sapatul, niste echipe de "arheologi sovietici".

Avand carnet de sofer am fost norocos sa lucrez pe un buldozer cu care s-a modificat albia Streiului, exact cum se spunea in legende. "Arheologii" foloseau niste camione cu instalatii seismografice, cu care faceau "harta" straturilor de pamant sub rau. Nu stiu daca au gasit vreodata ceva, in afara de niste lazi goale, surprinzator de bine conservate, cu balamale de bronz. Bine inteles, daca s-a gasit ceva, ar fi ramas secret de stat, iar nenorocitii din lagarul de munca, care faceau sapaturile, nu puteau stii nimic.

Mai tarziu am aflat ca aceeasi echipa de "arheologi sovietici" a scanat cu niste aparate electronice groaie toti peretii castelului Corvin de la Hunedoara, facand gauri in piatra, si coborand niste oameni in "Fantana turcilor" si in "Tunelul de scapare".

Ingrijitorul castelului, peste mai multi ani, mi-a mentionat ca in anul 1943 si nemtii au facut acelasi lucru, plecand cu mainile goale: "Nu stiu ce fel de arheologi erau rusii nostri, pentru ca pe fundul 'Fantanii turcilor' au gasit o placa de piatra cu o inscriptie
turceasca, pe care au aruncat-o la gunoi. Eu am luat-o si am pastrat-o. Niciodata n-am aflat ce spunea..."

Prin anul 1965 sau 1966 am facut o imprimare pe hartie, cu carbune, a placii respective, pe care sotia doctorului Ioan Rancea, din Cluj, mi-a tradus-o. Inscriptia era lamentul unor turci, prizonieri de razboi, de prin anii 1478.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 7192 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
11 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

sa fie vorba

si de uraniu? La Strei!

 

Comoara noastra este identitatea nationala...

Avem voie sa visam, avem voie sa speram ca intr-o zi, romanii...vor gasi "comoara lui Decebal"...dar poate ca aceasta comoara nu este de fapt decat indemnul sa nu ne lasam zdrobiti, sa ne pastram fiinta nationala si sa fim mandri ca am avut un asemenea stramos : un om care a preferat moar,.tea, decat inchinarea unei puteri straine.
Foarte frumos ati scris, domnule Julian Chitta...a fost ca o poveste frumoasa, si, ca orice poveste are morala ei. Cine vrea s-o traduca si s-o inteleaga, bine, cine nu...

 

LA SARMISEGETUZA

La Sarmisegetuza sta mindru Decebal,
Purtind pe cap o casca de pretios metal.
In juru-i se aduna viteazul lui divan,
Ce a scapat cu viata din mina lui Traian.
Si Decebal deodata se scoala de pe tron
Graind spre cei din sala:"Avuram gfhinion!
E pentru prima data cind Dacul da-napoi;
Traian a luat-o razna si vine peste noi.
Se pune intrebarea:Ce face neamul Dac?
Zamolxis sa ma bata de stiu ce sa mai fac!
De ne predam cu viata,ne-asteapta chinuri mari,
Pe toti or sa ne puna,la care telegari,
Iar sa murim cu totii,nu-i faptul cugetat;
Nu ca ma tem de moarte,dar cred c-ar fi pacat".
Atunci al legii preot se ridica pe loc:
-"Nici morti,dar nici in viata;luam calea de mijloc!"
Un ordin scurt porneste spre marele chelar:
"Aduceti polobocul cu vita de Cotnar!"
O cupa el isi pune si-o soarbe pin-la fund;
Apoi,din mina-n mina,facind un drum rotund,
A bauturii cupa la fiecare trece...
Le place ca e mare si ca e vinul rece.

Doar Decebal ramase pe tronu-i de otel.
(Istoria nu spune c-ar fi baut si el).
Iar cind legionarii romani intrara-n casa,
Gasira pe toti Dacii,parind ca-s morti sub masa.
Si-atunci de bucurie ca nu mai au dusman,
Cicnira si ei cupa in cinstea lui Traia;
In vreme ce acesta, spre Decebal pornit,
Ii spuse cu mindrie:-"Esti,rege,biruit!
Toti Dacii tai de-acuma-s,cu miinile pe piept!"
-"Asa crezi tu,Traiane,am fost eu mai destept.
Sint mai destept ca tine,si nu ma duci cu presul.
Morti iti trebuie tie?Ai ce sa faci cu lesul?
Tu vii dupa avere si bogatie vrei,
Pe cind legionarii mai vor ceva:femei!
De ce sa-mpingem ura,asa,la infinit?
Batut-am eu o data, azi tu,deci sintem chit!
Gindeste-te,Traiane,urmasii ce-o sa zica,
C-am tot trait in vrajba,ca ne-am luat de chica?
Mai bine sa petrecem!Iar pentru viitor,
Romanii si cu Dacii sa faca-un nou popor.
Hai de-mi intinde mina si vin sa te sarut".
Traian statu o clipa si zise:"S-a facut!"

O poarta se deschise;pe dinsa dau navala
Mindrete de fecioare,umplind intreaga sala:
Sosira muzicantii si cheful a-nceput;
Se-aduse de mincare,se-aduse de baut.
Si cupele de cupe puternic se ciocnesc,
Pe cind se zamisleste poporul romanesc.
E-un adevar istoric.Dupa parerea mea,
Din asta i se trage Romanului ca bea!

Florin Iordachescu

Decebal catre popor - poezie de G.Cosbuc

Viata asta-i bun pierdut
Cand n-o traiesti cum ai fi vrut!
Si-acum ar vrea un neam calau
S-arunce jug in gatul tau:
E rau destul ca ne-am nascut,
Mai vrem si-al doilea rau?

Din zei de-am fi scoboratori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flacau ori mos ingarbovit;
Dar nu-i totuna leu sa mori
Ori caine-nlantuit.

Cei ce se lupta murmurand,
De s-ar lupta si-n primul rand,
Ei tot atat de buni ne par
Ca orisicare las fugar!
Murmurul, azi si orisicand,
E planset in zadar!

Iar a tacea si lasii stiu!
Toti *** tac! Dar cine-i viu
Sa rada! Bunii rad si cad!
Sa radem, dar, viteaz rasad,
Sa fie-un hohotit si-un chiu
Din ceruri pana-n iad!

De-ar curge sangele parau.

 

Decebal catre popor - poezie de G.Cosbuc (urmare)

De-ar curge sangele parau,
Nebiruit e bratul tau
Cand ***-n fata nu tresari!
Si insuti tie-un zeu iti pari
Cand razi de ce se tem mai rau
Dusmanii tai cei tari.

Ei sunt romani! Si ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfant,
Zamolxe, c-un intreg popor
De zei, i-am intreba: ce vor?
Si nu le-am da nici lor pamant
Caci ei au cerul lor!

Si-acum, barbati, un fier si-un scut!
E rau destul ca ne-am nascut:
Dar cui i-e frica de razboi
E liber de-a pleca napoi,
Iar cine-i vanzator vandut
Sa iasa dintre noi!

Eu nu mai am nimic de spus!
Voi bratele jurand le-ati pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Si-n zei! Dar va ganditi, eroi,
Ca zeii sunt departe, sus,
Dusmanii langa noi!

excavatii sau escavatii... problema grava...

astia de-ai lui basescu schimba pana si dex-ul....

 

"un singur prizonier roman, Bicilis, a supravietuit"

Vremuri aprige!

 

si a lasat o groaza de urmasi romani ce-si spun pe nume englezeste:

i'm bicilis

..gone

Sick-tir,***!.

tot pentru ..gone

*** se poate citi:c.a.t.z.e.a;j.a.v.r.a.La libera alegere!.

unul dintre ei

si-a lasat amprenta olfactila chiar intre cele scrise de mine !



Platforma pentru solutionarea online a litigiilor