Enigmele istoriei: Genocidul Germaniei in coloniile din Africa

La inceputul secolului XX, misionarul german Johannes Spieker a fost martorul genocidului impotriva triburilor africane Herero si Hama. Jurnalul sau dezvaluie pagini negre din trecutul colonialist al Germaniei.

"Aici, in Africa, un om poate invata multe, insa, de departe, are de invatat despre cum sa se descurce in orice situatie doar cu lucrurile care ii sunt la indemana", scria Spieker pe 6 iulie 1906.

La acea vreme, misionarul din colonia germana Africa de Sud-Vest (Namibia de azi) avea de trecut o serie de obstacole: caldura insuportabila, starea deplorabila a drumurilor, diferentele culturale imense. Spieker descrie toate experientele sale in jurnalul personal.

Documentul este dovada activitatilor cotidiene ale misionarilor si, totodata, scoate la lumina trecutul negru al Germaniei colonialiste, conform Deutsche Welle.

La mijlocul anilor 1880, marile puteri europene isi impart teritoriile africane. Germania primeste teritorii in Namibia de azi, Burundi, Rwanda, Tanzania precum si parti din Camerun, Togo si Mozambicul de Nord. J

ohannes Spieker nu era primul misionar ajuns in acele terirtorii. Comunitatea misionarilor germani era activa in Africa inca din 1829, mai intai in Africa de Sud apoi in Namibia de azi.

Spieker a controlat activitatea misionarilor intre 1905-1907. In acesta perioada, in mod involuntar, a devenit martorul genocidului savarsit impotriva triburilor Herero si Hama.

"Ii vom omori pe toti"

Intre 1904-1907, in Africa de Sud-Vest, izbucneste un conflict neasteptat. Triburile Herero si Hama se revolta impotriva colonizatorilor, despre care spuneau ca le jefuiesc pamanturile. Fortele armate germane innabusa brutal revoltele africanilor.

Se presupune ca, in lagarele in care au fost inchisi rebelii arestati, dar si in timpul revoltelor, au murit aproape 80.000 de civili africani, reprezentanti ai celor doua triburi.

"Acestui razboi ii putem pune cap, daca promitem celor doua triburi pamant si tot ceea ce isi doresc. Asa ii vom prinde si ii vom ucide pe toti", isi aminteste Johanes Spieker cuvintele rostite de un tanar locotenent german.

La acea vreme, multi germani gandeau ca tanarul locotenent. Ofiterii germani luau parte activ la acest genocid. "Multi dintre ei priveau exterminarea localnicilor ca o fapta fara importanta si ca un pas normal si logic", spune culturologul Martin Sievkes, cel care a editat jurnalul misionarului german.

Johannes Spieker s-a luptat pentru drepturile triburilor Herero si Hama, o actiune atipica pentru misionarii colonialisti din acea vreme, intr-o perioada macinata de razboaie coloniale. "A purtat discutii continue cu guvernatorii regiuni, mergand pana la guvernatorul general", spune Sievkes.

Johannes Spieker i-a aparat pe africani, manat de credinta sa crestina. El a fost total impotriva genocidului si a lagarelor de detentie, dar nu s-a opus, in schimb, muncii silnice si violurilor la care erau supuse femeile africane.

Pentru el, una dintre cele mai importante misiuni era ca africanii sa fie "eliberati" de naravurile lor si sa fie covertiti la morala europeana.

Vina germana

In 1907, Johannes Spieker se intoarce in Germania. Un an mai tarziu, devine directorul misiunii "Barmen" si nu va mai calca niciodata in Africa. Misionarul moare in 1920, la varsta de 64 de ani. Astazi, mai nimeni nu vorbeste de el."In istorie, numele sau este pomenit doar sporadic", spune Sievkes.

Cu cativa ani inainte de moartea sa, in Primul Razboi Mondial, Germania pierde toate coloniile, razboiul impotriva triburilor Herero si Hama fiind trecut in uitare. Si astazi guvernul federal respinge acuzatiile de genocid.

"Germania nu a savarsit niciun genocid impotriva triburilor Hama si Herera", a spus guvernul german vara trecuta, ca raspuns la o intrebare a stangii politice.

"Pana in ziua de astazi, vina pentru genciodul impotriva celor doua triburi africane este pus in carca generalui Lothar von Trotha, comandantul trupelor germane din Africa de Sud-Vest, pentru ca el este cel care a dat ordinul pentru uciderea in masa a civililor africani. Jurnalul lui Spieker insa prezinta o cu totul alta perspectiva, care aduce inca o data in discutie vina mare a germanilor", incheie Sievkes.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...