Enigmele istoriei: Misterul sinuciderilor masive din Germania nazista

In primavara anului 1945, al Treilea Reich este cuprins de un val de sinucideri fara precedent. Atunci, si-au luat viata nu doar membri de elita ai partidului nationalist-socialist, ci si germani obisnuiti. De ce?

Cand, in primavara lui 1945, era iminent sfarsitul celui de-Al Treilea Reich, multi functionari ai statului nu mai vedeau si nu credeau intr-un viitor la fel de bun pentru cariera lor. Si-au luat atunci viata nu doar Hitler, Goebbles sau Himmler. Si alti membri ai elitei nationalist-socialiste isi pun capat zilelor, inclusiv 41 gauleiteri (conducator al unui district din Germania nazista sau al unui teritoriu ocupat de Germania nazista). Dramatice sunt si datele furnizate de Wehrmacht: 53 dintre cei 554 generali de armata decid sa faca acest ultim pas in viata.

Care este cauza acestui val fara precedent de sinucideri? Ce ne spune acesta despre functionarea unui sistem nationalist-totalitar? In cartea sa, "Sinuciderile din Al Treilea Reich", profesorul Christian Goeschel analizeaza cateva cazuri individuale, punand accent pe conditiile sociale ale vremii, scrie Deutsche Welle.

Rolul sinistru al propagandei

Una dintre posibilele explicatii ale acestui fenomen consta in opacitatea si rigiditatea nationalismului extrem. In conformitate cu aceasta ideologie, inca de la venirea la putere a national-socialismului, liderii acestui curent spuneau ca mai bine asista la autodistrugerea tarii, prefera un sfarsit distructiv al natiunii, decat sa se lase cotropiti de inamic. Conform lui Goeschel, aceasta propaganda nu reprezinta motivul principal al sinuciderilor in masa, el fiind valabil, mai degraba, doar pentru varfurile sistemului.

In primavara anuluui 1945, sinuciderea devine un adevarat fenomen de masa: numai in aprilie, in Berlin, se sinucid 3.881 oameni, de cinci ori mai mult decat in tot anul anterior. In regiunile aflate la vest de Elba, acest fenomen nu are loc. De aici vine si presupunerea ca valul sinucigas reprezinta o reactie la propaganda nazista, care vorbea depre "brutalitatea ruseasca".

Din ianuarie 1945, odata cu intrarea armatelor rusesti in partea de est a Germaniei, frica cetatenilor nemti capata accente halucinante. In fiecare zi, liderii nazisti le vorbeau acestora de "razbunarea rosie, violurile atroce si tortura fara limite exercitate de rusi". Isteria cuprinde tot mai multa lume. Si daca, de obicei, se sinucideau mai multi barbati decat femei, in aceste luni, datele se schimba.

Goeschel prefera sa explice fenomenul prin conceptul de "anomie"- alienare sociala. O situatie este descrisa ca fiind "anomica" atunci cand obiectivele legitime nu mai pot fi urmarite prin mijloace legale. Acest lucru este valabil, de exemplu, si pentru acei oameni care, in anii '30, se sinucid din cauza somajului, namaivazand nicio speranta de viitor.

Dupa venirea la putere a national-socialistilor, condamnarea crestin teologica a actului suicidal trece in plan secund. Regimul insa lucreaza cu o masura dubla. De exemplu, in cazul acelor "oameni labili", continuarea procrearii nu este neparat de dorit, suicidul fiind evaluat pozitiv. Aceasta tehnica nu este diferita de un proces de eliminare a oamenilor pe criterii rasiale.

Autor al acestei teze este Gottfried Benn, poet si medic, care in 1940 se face raspunzator de sinuciderile unor soldati ai Wehrmachtului. In cazul celor "pretiosi rasial si cu mintea limpede", trebuia sa se faca orice pentru prevenirea sinuciderilor. Teoriile cinice sunt urmate de practici si mai cinice. Cand, in 1933-1934, inamicii regimului incep sa ridice glasul, multi lideri nazisti au fost "sinucisi": daca, dupa amenintari directe si vocale, nu decideau singuri sa-si puna capat zilelor, in scena intrau calaii regimului care faceau ca moartea lor sa para o sinucidere.

Ma omor, pentru a ma proteja

Intr-un mediu marcat de terorism si groaza, sinuciderea ar putea fi ultimul refugiu al individualitatii, mai spune Goeschel. Dupa acum arata si numeroasele sinucideri ale evreilor, acestea, in majoritatea cazurilor, au fost atent planificate. Numarul lor a crescut dramatic dupa inceputul deportarilor in "lagarele mortii", din 1941. Cianura din geanta era doar un mijloc de autodeterminare, incheie profesorul german.

In nationalismul extrem, in loc sa fie garantata ordinea si stabilitatea cetateanului, sistemul incalca regulile, dand nastere unei situatii haotice. Un astfel de scenariu i-a determinat pe multi germani sa-si puna capat zilelor.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...