Eroii de la Stalingrad: rezistenta tragica si jertfa grupului Lascar - Documentar

Una din povestile nestiute ale confruntarii de la Stalingrad este rezistenta a peste cinci divizii romanesti incercuite, ca urmare a ofensivei sovietice din 19 noiembrie 1942.

Acesti soldati s-au batut pana la capat, in ciuda sortilor potrivnici, respectand intocmai ordinele primite de la generalul Maximilian von Weichs de a lupta pana la ultimul om.

Ce-ati cautat la Stalingrad? - Documentar

Diviziile 5 si 6 Infanterie alaturi de parti ale diviziilor 13, 14, 15 Infanterie au fost prinse ca intr-un cleste dupa ce frontul pe linia Donului a fost spart in urma atacului sovietic. Generalul Mihail Lascar a preluat imediat comanda diviziilor, pentru a mentine coeziunea unitatilor incercuite si a pregatit apararea pe cat se putea de bine, asteptand ordinele de la comandamentul german.

Infrangerea armatei romane in Caucaz (I) - Documentar

Infrangerea armatei romane in Caucaz (II) - Documentar

Grupul Lascar este incercuit

Situatia era deja foarte periculoasa, deoarece flancurile acestor divizii ramasesera descoperite, retragerea fiind cea mai buna solutie, in acele circumstante, dar ordinele primite de la von Weichs, conducatorul Grupului de Armate B, erau sa continue rezistenta si sa nu cedeze nicio palma de pamant.

Comandamentul german spera ca pozitiile romanesti sa fie folosite pentru un contraatac ce urma sa refaca integritatea frontului prin folosirea Corpului 48 blindat.

Sovieticii au incercat sa zdruncine in zilele urmatoare apararea grupului Lascar, dar de fiecare data atacurile lor au fost respinse, cu pierderi mari de ambele parti. De doua ori sovieticii au cerut capitularea fortelor romane, sub amenintarea distrugerii totale, dar raspunsul generalului Lascar a fost transant in ambele dati - "ofiterii si soldatii comunica: vom duce lupta mai departe, fara niciun gand de predare".

Rezistenta pana la capat

Intre timp, generalul Armatei a 3-a, Petre Dumitrescu, a depus eforturi disperate pentru a convinge comandamentul Grupului de Armate B sa retraga imediat grupul Lascar. Acesta includea aproape jumatate din totalul efectivelor armatei sale, iar o asemenea pierdere ar fi fost catastrofala pentru armata romana.

Insistentele si protestele generalului au fost consemnate, dar decizia de pastrare a pozitiilor grupului de lupta a ramas neschimbata.

Vietile a zeci de mii de soldati romani se aflau in pericol, daca nu se luau masuri urgente. Dupa trei zile de lupte, inca se pastrase un coridor de 12 km spre sud-vest, care putea fi folosit pentru o retragere, dar li s-a interzis iarasi replierea. Atacul Corpului 48 blindat nu a reusit sa faca legatura cu grupul Lascar, pecetluind astfel soarta soldatilor romani.

Generalul Dumitrescu a incercat apoi sa ia legatura cu maresalul Antonescu, pentru a-i aduce la cunostinta situatia, dar raspunsul acestuia a fost ca trupele sa asculte de ordinele comandamentului german.

O lupta fara izbanda

Incepand cu data de 22 noiembrie, se prefigura nimicirea grupului Lascar. Soldatii nu mai mancasera de trei zile, erau extenuati, nu mai aveau munitie, iar ranitii nu puteau fi ingrijiti. Erau asaltati continuu de focuri de artilerie, iar tancurile sovietice striveau pe oricine in cale. Erau complet izolati si, desi le fusesera promisa aprovizionare aeriana, aceasta a fost complet nestisfacatoare.

Eforturile de spargere a impresurarii din partea armatei germane esuasera si totusi soldatii romani continuau lupta. In ultimul sau mesaj, generalul Lascar transmite ca pana a doua zi toate unitatile aflate sub comanda nu vor mai putea opune niciun fel de rezistenta si ca vor fi spulberate.

Generalul Ilie Steflea, comandantul Marelui Cartier General, a reusit in cele din urma sa il convinga pe maresalul Antonescu sa poarte o discutie cu Hitler, pentru a permite retragerea grupului Lascar. Dupa consultari cu Fuhrer-ul, acesta pica de acord si ordona retragerea soldatilor incercuiti.

Aceasta hotarare a venit prea tarziu, la acel moment majoritatea unitatilor romanesti fiind distruse.

O decizie care a salvat vieti

Insa, fara stirea comandamentului german, generalul Lascar impreuna cu generalii Mazarini si Sion, comandantii diviziilor 6 si 15 Infanterie, prevazand catastrofa din ziua urmatoare, decid spargerea incercuirii si retragerea catre noi pozitii.

Dupa ce toate pregatirile au fost facute, s-a inceput evacuarea, grupuri incolonate de soldati impanzind campurile, incercand pe cat posibil sa nu alerteze trupele sovietice. O asemenea miscare desigur ca nu a ramas neobservata, Divizia 15 Infanterie fiind haituita permanent de tancurile inamice, iar ariergarda acesteia a fost complet distrusa.

Din intreaga divizie au reusit sa se salveze numai 3.000 de oameni. De mentionat trupa condusa de maiorul Rascanescu, ce a reusit de nenumarate ori sa ocoleasca fortele sovietice, ajungand pe noile amplasamente ale armatei romane de pe raul Cir, fara a suferi pierderi si cu armamentul din dotare intact, fiind medaliat pentru reusita sa.

Generalul Lascar este capturat si luat prizonier. Foarte putini soldati au reusit sa ajunga in siguranta pe noua linie a frontului, o mare parte a lor dandu-si viata in timpul celor trei zile de lupta neincetata cu inamicul.

Pierderea grupului Lascar a insemnat o lovitura grea pentru armata romana, una din multele primite in timpul bataliei de la Stalingrad. In afara celor cinci divizii ale grupului Lascar, Divizia 20 Infanterie, Divizia 1 Cavalerie si detasamentul Voicu au fost si ele distruse, fiind inca din primele zile prinse in oras, odata cu Armata a 6-a Germana, inca 12.000 de vieti fiind astfel pierdute.

Pe intreaga durata a confruntarii, aproximativ 158.000 de soldati romani au fost omorati, raniti sau dati disparuti, pierderile materiale s-au ridicat la circa 60% din toate armele si echipamente detinute, iar cele doua armate romane au trebuit retrase, pierzandu-si capacitatea combativa.

Cu greu s-a putut reveni din socul acestei infrangeri, lasand impresii adanci in memoria nu numai a soldatilor, dar si a romanilor de rand, care vedeau astfel cum sovieticii incep din nou sa se apropie de granitele noastre.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...