Fara bomba atomica, ar mai fi castigat America razboiul cu Japonia?

Nu incape indoiala ca laboratoarele americane lucrau de mult la pregatirea teribilei arme, nu numai ca sa dea lovitura de gratie Japoniei, ci in aceeasi masura ca sa infrunte decisiv inamicul european al intregii aliante, Germania.

Dar n-a fost nevoie. Tehnica militara americana, carnea de tun ruseasca si indarjirea britanica au fost suficiente, iar la data cand bomba ajunsese aproape buna de folosit, Germania era deja infranta.

Japonia slabita mai trebuia lovita si cu bomba atomica?

Ajuns razboiul la acest punct, chiar si astazi numerosi analisti se intreaba daca Japonia, cu fortele slabite dupa atata lupta, ar mai fi fost capabila sa reziste in fata Statelor Unite, care nu mai aveau alt inamic de infruntat, decat cel din Pacific.

Ba cinicii se intreaba chiar daca nu cumva teribila arma a fost pusa in joc, sacrificand sute de mii de vieti, numai ca sa nu ramana nevalorificate cercetarile executate cu perseverenta si vreme indelungata in laboratoarele americane.

Fireste ca, judecand strict militar si dupa concepte medievale, in razboi aplici principiul conform caruia este de preferat sa moara foarte multi "de-ai lor", decat foarte putini "de-ai nostri", dar America evoluase mult din faza primitiva a unui asemenea rationament.

Judecand dupa documentele vremii, chiar si presedintele Truman a stat mult in cumpana pana sa ia hotararea. Dar nu numai el. Nici generalii nu erau toti convinsi ca mai trebuie pusa in joc o arma nimicitoare.

In dubiu

In lucrarea sa "Mari decizii ale celui de al Doilea Razboi Mondial", memorialistul francez Jaques de Launay noteaza ca insusi generalul Eisenhower s-ar fi exprimat astfel: "Sper ca bomba nu va fi folosita. Nu-mi pot imagina ca America sa foloseasca prima aceasta bomba atat de ucigatoare".

Ca replica, generalul Marshall sustinea ca "o infrangere a Japoniei pe cai traditionale ar costa viata a 500.000 de americani". Opiniile erau deci impartite, iar cel care hotara isi asuma o grea raspundere.

Fireste, mai intervenea si factorul politic. S-a facut chiar propunerea de a se da un avertisment inamicului, cu indicarea exacta a orasului si orei cand va fi executat atacul, pentru ca Japonia sa-si poata evacua populatia civila.

Propunerea insa a cazut, in fata observatiei ca japonezii ar putea face un scut uman, trimitand la locul cu pricina toti prizonierii americani aflati in tara lor.

Mai ramanea un singur punct delicat. Americanii tineau a fie loiali aliatilor lor sovietici, pe care i-ar fi deranjat rau un atac nimicitor fara consultarea lor. La sfaristul lunii iulie 1945, a fost informat Stalin. Incepea numaratoarea inversa.

Reactia lui Stalin

Americanii calculasera insa corect reactia lui Stalin. Fusese deranjat de initiativa americana si, ca urmare, la 9 august, cu numai cateva ore inainte de lansarea bombei de la Nagasaki, a invadat Manciuria (fara sa fi avizat SUA, ca sa fie tot fair play). Asta, ca sa aiba si el un atu la incheierea pacii.

Este un moment crucial care ii face si astazi pe analisti sa se intrebe daca bombele lansate in Japonia erau un avertisment adresat japonezilor, ca sa inteleaga ce-i asteapta daca nu se predau imediat, sau un avertisment aliatilor sovietici, ca sa stie de frica partenerilor americani, in cazul cand nu sunt fair play.

Avertismentul i-a speriat pe rusi: nu cumva sa se aleaga americanii cu foloasele si ei cu ponoasele. Ca dovada, in dimineata de 9 august 1945, cu numai cateva ore inainte de lansarea bombei la Nagasaki, rusii au invadat Manciuria, semnal clar ca nu vor accepta sa fie neglijati la impartirea prazii.

Inca o dovada a faptului ca America a intuit corect cu cine are de-aface, dar n-a intuit pana unde pot merge aliatii sovietici, atunci cand intra spaima in ei. La putin dupa evenimente, Stalin a incercat un atac sub centura, finantand o actiune de amploare pentru furtul tehnologiei si planurilor bombei din seifurile americane.

Detaliile furtului sunt controversate si astazi, dar cert este ca actiunea a reusit. Moscova a inceput sa-si faca propria bomba.

Daca bombele de la Hiroshima si Nagasaki n-ar fi fost folosite deloc, soarta razboiului poate ar fi fost aceeasi, dar soarta bombelor alta. Secretul lor putea fi pastrat cu strasnicie in laboratoarele Statelor Unite, nu-l furau rusii, nu-l vindeau altora si poate n-am fi trait astazi sub teroarea armei nucleare, care nici nu stim cu exactitate pe mana cui a mai ajuns.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...