Ziare.com
1162Comentarii
2443Likes
1110Shares
MANDRU CA SUNT ROMAN

George Pomut, generalul roman care a "cumparat" Alaska - Documentar

   

George Pomut, generalul roman care a "cumparat" Alaska - Documentar
O tranzactie pe care rusii inca o regreta a fost vanzarea Rusiei Americane catre Statele Unite, in 1867. Alaska a fost vanduta la acea vreme pe doar sapte milioane de dolari, ca peste cativa ani sa fie descoperite depozite importante de aur si petrol acolo, lasand Kremlinul inmarmurit. Insa ce ne intereseaza pe noi este ca in echipa de negociatori americani a fost si un anume general, pe numele sau George Pomut.

Cine a fost acest general? Pentru a ne raspunde la aceasta intrebare trebuie sa lasam in urma gheturile statului Alaska si sa ne inchipuim o calatorie catre zona temperata a Ungariei, unde, cu doua decenii inainte, austriecii dadeau lupte inversunate pentru innabusirea revolutiei maghiare, la fortul Komarom.

Printre focuri de arma si sarje de cavalerie putem distinge silueta impunatoare a unui barbat inalt si blond, care isi ralia oamenii. Acesta este George Pomut. La Komarom nu a fost singura data cand tanarul capitan s-a remarcat in luptele impotriva austriecilor, succesele si calitatile sale fiind dovedite de-a lungul revolutiei maghiare.

Insa, dupa inabusirea revolutiei, el a fost nevoit sa paraseasca Imperiul Habsburgic, autoritatile austriece cautandu-l pentru rolul jucat in evenimentele din 1848-1849. Dupa ce a poposit in Italia si Germania, Pomut s-a imbarcat pe un vapor si a plecat din portul Hamburg, impreuna cu alti 30 de revolutionari, spre Statele Unite ale Americii, iar de aici intra in legenda.

Primii ani din viata lui George Pomut

Viitorul comandant militar si diplomat american s-a nascut in Gyula, un catun din Ungaria, la 1811, intr-o comunitate predominant romaneasca. Parintii lui se trag din zona Brasovului si erau de rit ortodox.

In ciuda etniei lor, parintii lui Pomut au reusit in a ii oferi un trai decent si a putut astfel sa frecventeze scoli ungare. La inceputul revolutiilor din 1848, in principal din cauza educatiei oferite, alege sa participe de partea maghiara, in armata lui Lajos Kossuth, dar lupta impotriva austriecilor.

Unii conationali i-au reprosat aceasta decizie, dar nu trebuie sa uitam ca, paradoxal, nenumarati ostasi maghiari au facut la randul lor parte din armata lui Avram Iancu.

Dupa aproape un an de la inceperea ostilitatilor impotriva austriecilor, a ajuns la rangul de capitan si a participat la apararea fortului Komarom, lupte ce erau considerate vitale pentru supravietuirea revolutiei.

Trei batalii s-au dat intre austrieci si maghiari, niciuna din ele stabilind un invingator. In cele din urma, armata ungara a fost invinsa cu ajutorul Imperiului Tarist, iar Pomut s-a trezit un om cautat de autoritatile austriece.

Exilul

Pentru a evita prizonieratul, chiar si moartea, a ales sa paraseasca Imperiul Habsburgic si impreuna cu alti luptatori s-a refugiat in Statele Unite.

S-a stabilit in statul american Iowa si impreuna cu ceilalti camarazi au intemeiat colonia Noua Buda, iar in 1855 devine cetatean al Statelor Unite. Reuseste sa stranga o mica avere din exploatarea miniera a zonei si din agricultura, insa concepe si o serie de planuri pentru marirea coloniei.

E de remarcat faptul ca el se face cunoscut prin critica adusa discrimarii din Ardeal si din alte parti ale Imperiului Habsburgic, unde ungurii detineau puterea si indeamna spre o mai buna cooperare cu principatele romanesti.

Implicarea in razboiul civil american

Odata cu izbucnirea conflictului, in 1861, a ales tabara unionista. Datorita experientei militare i-a fost acordat gradul de locotenent in regimentul 15 Infanterie Iowa. S-a remarcat in bataliile de la Shiloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta si Savannah.

A fost avansat, pe rand, la rangul de maior, apoi locotenent-colonel si in cele din urma general de brigada. Mereu a luptat in prima linie, nesfiindu-se de moarte. Acest curaj al lui a atras numeroase aprecieri din partea superiorilor sai, care il considerau nu numai un bun ofiter, dar si un om caracterizat de un calm extraordinar.

Era respectat de alti mari generali americani, ca Ulysses S. Grant, William Tecumseh Sherman, William Belknap sau Andrew Hickenlooper. Soldatii din subordinea sa il indrageau pentru stapanirea de sine si pentru ca ii conducea prin propriul exemplu.

O mare contributie a fost jurnalul sau de razboi, cea mai precisa si exacta documentare a faptelor individuale ale ostasilor din regimentul sau, pentru care a primit numeroase elogii.

Un roman la curtea tarului

Dupa sfarsitul razboiului, in 1866, a fost numit consul al Statelor Unite la Sankt Petersburg, iar apoi consul general, in 1874.

Discutiile legate de vanzarea statului Alaska incetasera odata cu izbucnirea Razboiului Civil American. Dupa victoria unionista, Imperiul Tarist avea toate motivele sa reinceapa negocierile.

In calitatea sa de consul, Pomut a fost implicat in negocierile pentru Alaska si la un moment dat le-a prezidat. Intelegerea a fost semnata pe 30 martie 1867, iar astfel Statele Unite intra in posesia unui teritoriu ce reprezinta aproape o sesime din suprafata totala actuala.

Pomut detine functia de consul general pana in 1878, cand este inlocuit de William Edwards. Moare sarac, patru ani mai tarziu, tot in Sankt Petersburg. Motivul pentru care a ramas in acest oras este inca neelucidat, zvonurile fiind foarte abundente referitoare la aceasta perioada din viata lui. Este ingropat in Smolensk, dupa ce mormantul sau a fost mutat de bolsevici, dupa revolutia din 1917.

In memoria urmasilor

Inainte de inceperea Primului Razboi Mondial, Congresul american a cerut inapoierea ramasitelor pamantesti ale lui Pomut, dar evenimentele ce s-au succedat au impiedicat acest demers.

Soldatii din regimentul 15 Infanterie Iowa au facut donatii in fiecare an pentru ingrijirea mormantului sau, ca recunostinta pentru sacrificiile sale, dar si pentru munca depusa intru pastrarea in memorie a faptelor acestora in timpul Razboiului Civil American.

Pe 23 iunie 1944, o nava de tip Liberty a primit numele lui si a ramas in serviciu pana in 1970. Au fost ridicate statui in cinstea memoriei lui in Cleveland, Statele Unite si in Gyula, Ungaria. Un senator din Ohio i-a mentionat pe generalul George Pomut si capitanul Nicolae Dunca ca unii din numerosii soldati de origine romaneasca ce au luptat intru pastrarea integritatii Statelor Unite.

Mai inspre zilele noastre, in vizitele lor oficiale, presedintele american Bill Clinton si presedintele Emil Constantinescu au evocat personalitatea acestuia.


Duminica, 18 Septembrie 2011, ora 16:36
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 9823 ori

PROPUNE UN ROMAN SA NE MANDRIM CU EL
mandrucasuntroman@ziare.com
Mandru ca sunt roman, pe Facebook
Mandru ca sunt roman: Tulcea, orasul celor 14 etnii
Mandru ca sunt roman: Tulcea, orasul celor 14 etnii
Daca ajungi in Tulcea, oras situat pe 7 coline, la fel ca si Iasiul, dar ca si Roma, nu ai cum...
Mandru ca sunt roman: Mircea Eliade, adolescentul miop care a devenit guru universal
Mandru ca sunt roman: Mircea Eliade, adolescentul miop care a devenit guru universal
Mircea Eliade, unul dintre cei mai cunoscuti romani din lume si probabil cel mai mare istoric...
Mandru ca sunt roman: Sam cel Roman, americanul mai roman decat tine
Mandru ca sunt roman: Sam cel Roman, americanul mai roman decat tine
A dat America, tara tuturor posibilitatilor, pentru Romania si a venit la noi, sa traiasca...
3 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

interesant ...

Un articol ... interesant.
Un personaj de prim rang ... dpdv atat uman, cat mai ales profesional ... care merita in mod cert sa fie cunoscut / recunoscut si de catre conationalii sai ...

 

Asa ar trebui sa faca si romanii

sa vinda Oltenia si Judetul Ilfov la americani!

George Pomut,un erou recunoscut in America.

Am avut ocazia sa citesc prima oara de el intr-o librarie in 1994..cu regret n-am cumparat si cartea aceia.El fiind consul la S Petersburg ,in urma unor studii geologice facute a stiut de imensa bogatie care se gasea in Alaska si datorita razboiului ruso-turc a reusit sa-i pacaleasca pe rusi si in final sa-i lamureasca pe americani de cumpararea Alaskai cu 7,2 milioane.Norocul americanilor cu razboiul rece..