Ziare.com

Ierusalimul aromanilor: Negot si negustori moscopoleni (II) - Documentar

Miercuri, 22 Mai 2013, ora 11:58

   

Ierusalimul aromanilor: Negot si negustori moscopoleni (II) - Documentar
Impreuna vom scoate din uitare acel aspect al orasului Moscopole care nu este foarte bine cunoscut nici pana astazi.

Desi importanta economica a urbei intemeiata de aromanii moscopoleni nu poate fi tagaduita, detalii legate de marfurile care treceau prin mainile acestor negustori capabili si reteaua lor comerciala continentala raman inca intr-un con de umbra.

Ierusalimul aromanilor: Negot si negustori moscopoleni (I) - Documentar

Pentru a ne face o idee despre puterea economica a moscopolenilor ne putem uita la cele scrise de Al. Gheorghiu, care mentiona suma de 5.000 de ducati pentru un transport de-al sau. Si mai elocvent este Dimitrie Bendu care il informa printr-o scrisoare pe Cumano, reprezentantul moscopolenilor in Venetia, de un transport apreciat la nici mai mult nici mai putin de 10.000 de ducati.

Cat ar insemna totusi in zilele noastre? Trebuie doar sa ne gandim ca o uncie monetara valoreaza la cursul valutar actual circa 1.400 de dolari si ca un ducat, moneda de aur a venetienilor, are putin peste 1/10 dintr-o uncie. Calculand, costul bunurilor s-ar ridica acum la peste un milion in dolari (calcul aproximativ - n.r.).

Insa, o putem cuantifica mai bine intr-un alt fel. In timpul conflictului purtat cu otomanii intre 1645 si 1669, venetienii puteau accede la rangul nobiliar daca sustineau pentru un an intreg un contingent de 1.000 de luptatori in Creta, cu totul cheltuielile ridicandu-se la circa 60.000 de ducati. Luand in considerare acest lucru, observam usor ca tranzactiile moscopolenilor nu erau in niciun caz neinsemnate.

Din restul scrisorilor comerciale inventariate de Valeriu Papahagi putem descoperi ca la sfarsitul secolului al XVII-lea se expediau de negustorii moscopoleni prin porturile Ragusa, Durazzo si Valona abale, basane, cafea, ceara, cordovane (n.r. piei fine de capra sau de oaie, folosite pentru incaltaminte de lux si marochinarie), cuverturi, lana, matasuri, museline, pielarii, schiavine, smoala, velinte, tutunuri, untdelemnuri.

Din Venetia erau luate arme, brocatele (stofa care imita un tip de tesatura fina - n.r.), bronz lucrat, ceara, cositor, damaschine (tesatura de bumbac, matase sau lana, cu desene mari in relief, folosita la confectionarea fetelor de masa sau a albiturilor de pat - n.r.), hartie, indigo, londrine (tesatura de lana groasa din care se confectioneaza imbracamint sau paturi - n.r.), majolica (un tip de faianta italiana - n.r.), postavuri, plumb, sticlarie, velure, zahar.

Datorita lor mai cunoastem ca pentru apele Adriaticii, negustorii intrebuintau nave mici, lungi si inguste pentru cabotaj: feluci, polacre, tartane, trabacole. Este interesant de mentionat ca insusi Constantin Cantacuzino a calatorit la Padova pe corabia "Madonna del Rosario", intrebuintata de negustorii moscopoleni pentru transportul de marfuri si la care se face referire in mai multe randuri.

Din sumarul marfurilor alcatuit la Durazzo in prima jumatate a secolului al XVIII-lea si cunoscut noua tot prin intermediul lui Valeriu Papahagi, descoperim ce se descarca si se incarca in portul orasului de negustorii moscopoleni.

Dimitrie Teodoru si alti negustori moscopoleni ii trimit la 10 ianuarie 1742 lui "Ioan Dimitrie asociat, la Venetia, tutun, baloturi 681, cari cantaresc ocale 38112 (...)". Baloturi care ar cantari in unitati de masura actuale, circa 45 de tone.

Mentiuni ale unei mari familii a orasului Moscopole

In aceste liste dam si peste reprezentanti ai familiei Saguna. Ioan Saguna la 30 aprilie 1720 incarca o cantitate nespecificata de ceara pe nava "Madonna di Rosario" pentru a-i fi livrata lui Dimitrie Chierassari in Venetia. El este mentionat si un an mai tarziu intr-o relatare a consulluui Pietro Rosa catre Gasparo Marini.

Mult mai tarziu, pe 15 iunie 1752 se face referire la un Constatin Saguna care urma sa ridice de la Durazzo "panza, bucati 34, marfuri, o lada, garafe si alta olarie, lazi 27, sticlarie, o lada mare, hartie, baloturi 2". Tot el detine onoarea de a fi printre ultimii moscopoleni mentionati in documentele venetiene, inainte ca metropola sa decada.

Epoca de prosperitate apune

Pe cat de maret a fost Moscopole, totodata, la fel de strasnica a fost si ruina sa. Cu un comert cat se poate de infloritor, negustorii au cautat sa-si investeasca avutul in propriul oras. Nu-i de mirare atunci ca Moscopole, la apogeul sau, in mijlocul secolului al XVIII-lea, avea peste 35.000 de locuitori. Chiar si acum este considerat cel mai mare oras al vremii din Peninsula Balcanica.

Breslele cunosc o dezvoltare impresionanta, existand numeroase ateliere de aramari, argintari, bumbacari, cazangii, croitori, cutitari, faurari, lacatusi, pietrari, tabagii, zidari sau zugravi. Este construita o tipografie, singura care exista in cadrul Imperiului Otoman, dupa cea din Constantinopol, dar si Noua Academie, finantata cu banii negustorilor. Orasul dispunea si de un orfelinat si de un spital pentru nevoile medicale ale oamenilor, iar bisericile numarau cateva zeci.

Numai ca secolul al XVIII-lea a fost si unul plin de tulburari si de restristi. Inca din 6 ianuarie 1742, consulul venetian Giambattista de Rossi ii scrie lui Girolamo Querini, inspectorul Dalmatiei si al Albaniei, ca din pricina unei molime "la Moscopole e prapad: mi s-a adus precis la cunostinta ca pana acum, din nenorocire, au pierit doua sute de insi".

Razboaiele ruso-turce succesive au perturbat comertul in peninsula, moscopolenii vazandu-si rutele si traseele de negot periclitate. Incetul cu incetul ei nu mai pot comercializa cu venetienii, pierzandu-si o buna bucata a veniturilor si incearca sa se indrepte cu marfurile lor spre Viena.

Raiduri, jafuri si pustiirea orasului Moscopole

Insa, incursiunile repetate ale bandelor de albanezi au schilodit orasul, devenind apoi o prada usoara pentru oamenii lui Ali Pasa. Odata pustiit, incepe un adevarat exod in randurile moscopolenilor. Cei care au plecat si-au gasit adapost in statele invecinate Portii, indeosebi in Imperiul Habsburgic.

Cazul lui Naum Saguna, al carui baiat, investit mitropolit ortodox al Transilvaniei, va lupta pentru recunoaterea drepturile romanilor ardeleni si va juca un rol insemnat in timpul Revolutiei din 1848. Vorbim bineinteles de nimeni altul decat de Andrei Saguna.

Contributii la fel de importante le-au avut si cei din familia Mocioni. Alexandru Mocioni, deputat in Camera Ungara a Parlamentului de la Budapesta, a militat pentru drepturile romanilor si a sustinut intemeierea unui partid national in Banat si Crisana.

Un aparator al cauzei nationale romanesti a fost si Andrei Mocioni, membru al Senatului Imperial de la Viena, unul din membrii fondatori ai Academiei Romane. Nu mai vorbim de un Contantin Ucuta, protopop la Poznan, care tipareste la Viena un abecedar de aromana, de un Gheorghe Roja, care publica si el cateva scrieri despre aromani sau de un Mihail Boiagi, care pune la punct o carte de gramatica aromaneasca.

Marile familii au putut supravietui intr-un fel sau altul distrugerii orasului. In schimb, Moscopole, odinioara marele centru economic al lumii balcanice, nu a reusit vreodata sa-si revina dupa loviturile grele primite in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.

Tot ce a mai ramas de pe urma lui s-a restrans cu timpul la un sat cu mai putin de cinci sute de locuitori care cu greu a supravietuit pana astazi.

Putine lucruri dau de banuit ca aici a inflorit candva o metropola, un pilon al negotului balcanic. In urma au ramas doar ruinele si memoriile insemnatatii avute odata.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1644 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Interesantă...

Această istorie a unei așa zise minorități din Romania.Care se remarcă in deosebi prin transferuri de pămant,de fotbaliști.Tot o neguțătorie unde aflu că sunt "profesioniști"vechi.Așa,pot caștiga pentru ei,mai mult decat putea caștiga un oțelar pe timpuri...

 

Atila...

Dupa cite stiu eu ,armatele lui Atila au distrus orasul infloritor Moscopol.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor