Infernul lui Stalin: Clerul ostasesc pe Frontul de Est (II)

In timpul celor mai crancene batalii ale ostasilor nostri pe pamantul sovietic, slujitorii altarului s-au aflat si ei in prima linie, ducand greul luptelor alaturi de camarazii lor, insufletindu-i si imbarbatandu-i, oferindu-le pilde si conducand prin propriul exemplu.

Infernul lui Stalin: Clerul ostasec pe Frontul de Est(I)

De multe ori au impartasit aceeasi soarta, varsandu-si sangele pe huma rece a stepelor rusesti.

In afara de munca in prima linie a frontului, preotii s-au ingrijit in multe cazuri si de oamenii din satele prin care poposeau.

Parintele Dumitru Antonescu, trecand Nistrul in localitatile nou cucerite, este intampinat de sateni fericiti care in sfarsit scot la lumina zilei obiectele sfinte ascunse atata amar de veme de frica sovieticilor.

Romanii de dincolo de Nistru

La Bylyani, el lucreaza cu satenii pentru a curati biserica transformata in magazie de sovietici si o sfinteste la sfarsit, inainte de a o da inspre folosinta credinciosilor.

La Bersad si Pyatkovka este intampinat de multimi de oameni care vad pentru prima data in ultimele doua decenii un slujitor al altarului.

Necunoscand limba ucraineana, la Bersad, in timpul ceremoniei religioase, parintele Dumitru intreaba sutele de insi adunati de vreunul care vorbeste romana si care poate interpreta ce spune.

Dintre toti cei stransi, o femeie paseste in fata, atragandu-i atentia ca si "prin aceste locuri sunt destui romani, nu doar ucraineni".

Neortodocsii armatei

Totusi nu uita sa fie acolo si pentru ostasii sai. In acest fel, dibuieste printre ei un adventist de ziua a 7-a, in persoana caporalului Rizea Andrei.

Purcede la confiscarea bibliei sale si a notitelor ce se gaseau asupra sa, in acelasi timp incercand sa-l faca sa se converteasca la ortodoxism. Incercarile sale nu reusesc, preotul considerand de cuviinta sa-l separe apoi de restul camarazilor sai.

Totusi, in afara de aceste sicane fata de cei de alta confesiune, numerosi mahomedani au ingrosat randurile armatei romane, de unde si cererile mai multor imami de a fi asezati pe langa aceste unitati, ca imamul tulcean Alim Gemil.

Si din Bucuresti imamul Edip Mehmet Ali face apel catre episcopul armatei pentru a-i permite trimiterea pe front pentru a sluji pe langa voluntarii turci sau tatari.

Decorati pentru eroism in razboi

Pentru faptele sale deosebite, Vasile Leu, preot in cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei, primeste Steaua Romaniei, fiind ranit pe front pe 24 iulie 1941 in timpul luptelor de la Sarata. El a fost primul membru al clerului militar ranit in bataliile date pentru eliberarea Basarabiei.

Neinduplecat in fata obuzelor ce explodau in jurul sau si nicidecum de ranile pricinuite, el desavaraseste slujbele funerare pentru unii dintre ostasii ucisi in timpul confruntarii.

Si preotul capitan Dumitrescu Marin s-a remarcat printr-o prodigioasa activitate, curatind si renovand bisericile profanate de sovietici, tinand slujbe ostasilor si satenilor, recuperand ranitii de pe campul de lupta, apoi ingrijindu-i, iar celor fara de suflare randuindu-le locurile de veci in cimitire vrednice. Personal a botezat 843 de copii, a impartasit 574 si a oficiat 606 parastase.

Un Paste sarbatorit departe de casa

Chiar daca sarbatorile pascale i-au prins in Dalnic pe ostasii Regimentului 91 Infanterie, parintele Gheorghe Secas a tinut sa le pregateasca o slujba deosebita.

Sunt chemati si satenii, care au oferit cozonaci, coliva si oua rosii trupelor. Mai mult, din putinul pe care il aveau, ei le-au oferit si 12.000 de lei, din care s-a creat un fond pentru orfanii si invalizii de razboi, suma care a crescut prin contributia a inca trei ofiteri cu 2.000 de lei.

In satul Tschujuntscha, trupele Batalionului 23 Vanatori Munte au renovat biserica sateasca ce fusese grav necinstita de sovietici, dupa staruintele parintelui Stavar Popescu. S-a trecut la refacerea turlei prabusite, acoperisului, zidurilor, dar si a picturilor catepetesmei.

In curtea bisericii s-a asezat si o troita. Respectivele lucrari au costat 650.000 de lei, o treime din aceasta suma fiind acoperita de ostasi.

Un duhovnic rus isi gaseste libertatea

Un episod deosebit este cel al preotului Nicandru Baliuc. Fiind un dohovnic cu mare autoritate inainte de venirea bolsevicilor la putere, Biserica Ortodoxa Rusa planuia sa-l ridice la rangul de mitrofor. Insa impunerea noului guvernamant a impiedicat acest lucru.

Chiar si asa, el a continuat activitatea pastorala, impotriva dorintelor autoritatilor. Bolsevicii il inchid, fiind eliberat de armatele romane si este numit din ordinul Inaltului Comandament Roman parohul bisericii din Karasubasar.

Ca o recunoastere a eforturilor depuse in trecut, dar si la acea vreme in favoarea cauzei romanesti, se fac presiuni pe langa Sinodul Roman pentru a i se acorda acestuia privilegiul de a purta mitra.

Indreptar moral pentru ostasi

Parintele Burghelea Stefan rememora cum a indurat gerul alaturi de ostasii Regimentului 33 Dorobanti in Crimeea. El a mers brat la brat cu acestia in marsurile facute de-a lungul peninsulei batute de viscole.

Un moment ce l-a impresionant si l-a facut sa uite de cruntul razboi, chiar daca pentru doar o clipa, a fost cand doi tineri rusi s-au prezentat la el cu simpla rugaminte de a-i cununa, cuplul deja traind impreuna de cativa ani, dar fara binecuvantarea unui preot.

Insolitul acestei situatii nu a durat. Fiind informat de problemele pe care ostasii regimentului le provocau, jefuind si chiar batand oamenii satelor prin care ei treceau, parintele Burghelea nu s-a abtinut din a-i apostrofa pentru faptele lor cumplite.

Dezastrul Stalingradului

Probabil nu a fost un moment de mai mare cumpana pentru preotii si ostasii armatei romane ca drama Bataliei de la Stalingrad. Inchei acest material cu cele scrise de parintele Friciu Octavian, incadrat in Divizia 20 Infanterie, cuvinte sale fiind cu adevarat tulburatoare:

"Ostasii nostri, care au ajuns niste umbre, caci frigul le ingheata fata, le plezneste vinele si trupurile le sunt istovite, doar sclipirea ochilor nu cedeaza, mai arata ca mai licareste viata in ei. Aici am luat parte si am facut adevaratele studii ale vietii omenesti, la scoala suferintelor, unde nu se dau examene.

Pe umerii nostri, care au devenit niste titanici in ale suferintei, am purtat atatea rautati, atatea greutati ce ne apasau mai greu ca niste pietre de moara. Aici, unde si ziua si noaptea se cutremura pamantul si vuia vazduhul de bombele grele ce cadeau asupra noastra si de zumzetul sinistru al Katiusei, periclitati fiind in fiecare clipa, a fost a doua Golgota, caci au murit cu cea mai mare eroica moarte aparatorii crestinatatii.

Si printre acesti eroi, in primele randuri suntem noi, romanii, ostasul roman care, ca un titanic, a sfidat moartea cu o indrazneala si cu un curaj ce n-a avut istoria pana acum."

Bibliografie:

"Preotii si ostirea la romani (1830-1948)", Ilie Manole, Bucuresti, 1998

"Preoti in transee (1941-1945)", Nicolescu Andrei, Nicolescu Gheorghe, Dobrescu Ghorghe, editura Fundatia General Stefan Gusa, Bucuresti, 1999

Cătălin Cîrstoiu: „Expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău. Nu mi se pare normal ca la grădiniţă copilul să fie fotografiat. M-am considerat hărţuit” VIDEO

Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei a afirmat că expunerea din ultima perioadă i-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, subliniind că nu i se pare normal ca...

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...