Ioan Voda cel Cumplit: Ultimul domn razboinic al Moldovei (I) Documentar

Ieremia Cernauteanul dadu de veste voievodului moldav ca peste 10.000 de osteni turci trecusera Dunarea. Sviercevski, capetenia cazacilor, insa nu i-a dat crezare.

El luptase impotriva avangardei turcesti, care s-a dovedit mult prea puternica pentru o oaste atat de mica. Ii era evident ca Cernauteanul tradase si il roaga pe domn sa bage de seama la uneltirile boierilor sai.

Numai ca pentru domnul Moldovei era prea tarziu sa dea inapoi. Ostasii semilunii se apropiau. Lupta decisiva trebuia sa aiba loc. Voievodul se ridica si-l imbarbateaza pe Sviercevski: "Ii vom socoti in lupta!"

Cuvinte care au rasunat in istorie. Cuvintele unui om care a avut indrazneala sa se ridice impotriva Imperiului Otoman la culmea puterii sale. Cuvintele ultimului mare voievod razboinic al Moldovei, Ioan al III-lea cel Cumplit.

Mazilirea lui Bogdan Lapusneanu si inscaunarea lui Ioan

Pe la sfarsitul lunii ianuarie 1572, noul domn al Moldovei pleca de la Adrianopol cu o garda de 500 de ieniceri si 300 de spahii. Cand ajunge la Dunare, i se alatura detasamentele turcesti trimise de sangeaci si un corp de oaste al voievodului Tarii Romanesti, Alexandru al II-lea Mircea. Cand trece in Moldova este intampinat de "toti cei ce erau in dregatorii si cei care straluceau prin neamul lor au primit cu bucurie pe domnul lor si s-au inchinat."

Intr-un raport emis la 28 februarie in capitala polona Cracovia, se spunea ca Moldova era in mainile ferme ale celui care in actele sale de cancelarie scria despre sine ca este Ioan voievodul, fiul lui Stefan cel Tanar, nepot al lui Bogdan al III-lea cel Orb si stranepot al lui Stefan cel Mare si Sfant, printre ultimii mari continuatori ai aceste linii.

Bogdan Lapuseanul, fostul domn al Moldovei, este descris de Grigore Ureche ca avand multe calitati, dar ii lipseau tocmai cele potrivite unui conducator. In descrierea lui "Nici de carte era prost, la calarie sprinten, cu sulita la halca (n.r. joc in care trebuia nimerit cu sulita un inel suspendat de un calaret) nu pre lesne vrea avea protivnic, a sagita din arc tare nu putea fi mai bine. Numai ce era mai di treaba domnii lipsiia nu cerca batranii la sfat, ci de la acei tineri din casa lua invatatura, iubiia glumile si mascariile si jocuri copilaresti. Mai apoi lipi de sine lesi de-i era si de sfat si de a bate halcao cu sulita, rasipind averea domneasca."

Temator din pricina apropierii sale de poloni, sultanul Selim al II-lea il mazili, plangerile boierilor contribuind si ele din plin. In locul lui "au trimis la Rodos, de au adus pre Ion voda, carile era de minte ascutit, de cuvantu gata si sa vediia ca-i harnic, nu numai de domnie, ce si altor tari sa fie cap mai mare."

Ioan al III-lea, care era de in fapt fiul nelegitim al lui Stefan cel Tanar cu o armeanca, de unde si numele sau de Ioan Armeanul, mai incercase o data sa ia domnia in 1551, dar o facuse atunci cu ajutor polon.

Petru Rares ii respinge trupele, dar Nicolae Seniawski, palatin de Belz si Halici cere in numele lui margrafului Olbricht sa intervina, deoarece "pe acesta intreaga Moldova il doreste domn si boierii fruntasi i se alatura. Cei care mai inainte au avut dregatorii sub voievodul Ilias se aduna in jurul amintitului Ioan, asteptand bunavointa majestatii sale regale si se arata gata sa apere tara impotriva asupritorului otoman".

Pericolul ca "razboinicul neam romanesc" sa pice sub turci era o posibilitate pe care polonii nu o indrageau. Preferau ca tara sa ramana in continuare un tampon intrei ei si turci. Insa, margraful a refuzat sa-l ajute, considerand prea mari riscurile unei interventii.

Ioan a pribegit atunci prin intreg estul Europei, ajungand si la curtea tarului Ivan cel Groaznic. El ia de nevasta pe una din fiicele cneazului Semian de Rostov, Maria si ii poarta si un fiu, Petru. Numai ca ei vor muri cativa ani mai tarziu in urma unei epidemii de ciuma.

El va porni apoi catre curtea hanului tatar, unde va poposi catva timp, inainte de a se stabili pe insula Rodos. Face o avere impresionanta din negotul cu pietre scumpe, iar cand zvonurile ca Bogdan isi va pierde scaunul i-au ajuns la urechi, darurile sale insemnate au reusit sa-l induplece pe sultanul Selim al II-lea, cunoscut si ca cel Betiv, sa-l numeasca domn al Moldovei.

Usurinta schimbarii lui Bogdan Lapusneanu s-a datorat si incarcerarii sale de catre Cristof Zborowski. El il tinuse minte pe Lapusneanu pentru refuzul sau de a-i lua una dintre surori de nevasta, iar cand a parasit Moldova in toamna lui 1571 pentru a pune la punct casatoria cu fata unui magnat polon l-a atacat si l-a luat prizonier.

Sigismund August, regele polon, i-a cerut lui Zborowski sa-i dea drumul de unde-l tinea. Numai ca Lapusneanu este eliberat din inchisoarea din Cracovia abia dupa ce-i plateste lui Zborowski o suma mare de bani, cand Ioan al III-lea deja se instapanise pe scaunul domnesc.

Luptele date impotriva lui Bogdan Lapusneanu

Dar nu a renuntat. Reuseste sa ocupe cetatea Hotinului, crezand ca va putea sa-l dea jos pe Ioan al III-lea cu ajutorul regelui Poloniei si al boierilor ramasi loiali. Doar ca va avea parte de o supriza neplacuta. Nu se putea baza decat pe ajutorul tacit al regelui Poloniei, care nu dorea in acel moment un conflict cu Imperiul Otoman.

Insa, el ii da instructiuni voievodului Podoliei, Nicolae Mielecki, sa actioneze dupa cum credea de cuviinta in aceasta problema. Secondat de Nicolae Sieniawski, el trece apoi in Moldova cu 1.300 de calareti. Calauziti de insusi Bogdan Lapusneanu, ei au coborat pe Prut, crezand ca o sa gaseasca sustinere la Ionascu Sbierea, vornicul Tarii de Jos. Ceea ce nu stiau era ca fusese descapatanat de noul voievod.

Boierii care au tras foloase in timpul lui Bogdan Lapusneanu il vroiau inapoi pe scaunul domnesc si au uneltit impotriva lui Ioan al III-lea. Numai ca voievodul a fost cu un pas in fata lor si "aratandu-sa groaznic ca sa-i ia spaima toti, nu de alta sa apuca, ci de cazne groaznice si varsari de sange si taie pre Ionasco Zbiera in zioa de Paste [...]." Impreuna cu el, inca treizeci de boieri sunt ucisi pe 6 aprilie 1572.

Din aceasta cauza, Bogdan Lapusneanu a fost surprins sa dea pe langa targul de la Stefanesti nu de Sbierea, ci de noul vornic al Tarii de Jos, Dumbrava, impreuna cu intreaga sa oaste. Lupta ce a urmat la 10 aprilie i-a avut drept invingatori pe moldoveni. O saptamana intreaga corpul expeditionar este haituit de Dumbrava, omorand vreo 400 din cei 1.300 de calareti polonezi care trecusera in Moldova. Cat despre Bogdan, el se inchide in Hotin.

Insa, nu ramane mult. Pe 17 aprilie lasa cetatea in grija lui Martin Dobrowolski sa o apere impotriva lui Ioan al III-lea cat el va fi plecat in Polonia sa caute ajutoare. Si daca timp de trei luni nu va avea de veste din partea lui era liber sa restituie cetatea "fara ca noi sa-i putem arunca vreo vina si fara vreun prejudiciu pentru meritele si bunul nume al domniei lui cat ai alor sai."

Era neobisnuit ca incursiunea polona sa nu fie rasplatita in vreun fel. Ostenii voievodului Ioan pustiesc Pocutia si Podolia, arzand orasul Sniatin, patru castele si douazeci de sate. De teama, nobilii poloni s-au baricadat in cetatea Camenita.

Numai ca Bogdan revine la sfarsitul lui aprilie cu o noua oaste, care este nimicita de Ioan al III-lea langa Hotin. Si in continuare ar fi primit sprijinul tacit al regele polon, Sigismund al II-lea August, daca nu ar fi intervenit moartea sa prematura. Relatiile dintre regatul lesesc si Poarta devenisera incordate din pricina acestui conflict, iar odata cu moartea lui Sigismund al II-lea August era nevoie de liniste la frontiere cat timp era ales un nou rege.

In acest sens, Martin Dobrowolski primeste porunca de la Dieta polona sa paraseasca Hotinul, iar la inceputul lui august Ioan al III-lea ocupa cetatea. Totusi, cu ultimele sale sfortari, legaturi si bani Bogdan Lapusneanu a mai putut strange inca o oaste de prin partile regatului polon si iarasi a dat lupta impotriva voievodului moldovean inspre sfarsitul lui 1572. Dar i-a fost si ultima. Este iarasi invins si-si va pierde trecerea pe la nobilii poloni. In anii urmatori va rataci pe la curtile europene si va muri doi ani mai tarziu la Moscova.

Nu rata continuarea acestui documentar de exceptie. Urmareste Ziare.com!

Ioan Voda cel Cumplit: Masacrele boierilor si persecutiile calugarilor (II) Documentar

Bibliografie:

• Ion Voda cel Viteaz, Dinu C. Giurescu, Editura Militara, Bucuresti, 1974
• Ioan Voda-Armeanul, Th. Holban, extras din revista "Luminatorul", Tipografia Uniunii Clericilor Ortodocsi din Basarabia, 1938
• Ion-Voda cel Cumplit, B. Petriceicu Hasdeu, Imprimeria Ministerului de Razboi, 1865
• Istoria artei militare a romanilor, R. Rosetti, Imprimeria Nationala, Bucuresti, 1947
• Tesauru de monumente istorice pentru Romania, Alexandru Papiu-Ilarian, volumul 3, tipografia nationala a lui Stefan Rasidescu, 1864

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...