Jaful Budapestei: Fara pereche in istorie (III)

Politica interna a Ungariei a fost lasata in seama oamenilor de stat maghiari, oferindu-le o larga autonomie, desi inca erau sub ocupatie. Folosindu-se de aceasta libertate ei au cautat sa ii discrediteze pe romani, invinuindu-i pentru starea disperata a tarii.

Desi au existat cazuri de violenta si abuzuri, ele nu au avut nicidecum un caracter generalizat asa cum s-a lasat sa se inteleaga.

In afara tarii s-a creat un intreg serviciu de propaganda antiromaneasca, fiind in permanenta alimentat de influenta aristocratilor si a politicienilor cu trecere.

In acest fel, presa londoneza si americana in special, incepe un razboi mediatic impotriva romanilor. Corespondentii care ajungeau in Ungaria erau repede luati in primire de autoritatile ungare si deveneau repede victime ale dezinformarilor.

Marsul spre Budapesta: Caderea capitalei bolsevice (I)

Bunavointa in Budapesta: Salvati de la infometare (II)

Confiscarile au ucis copii

Un delegat al comisiei americane la Budapesta raporta astfel ca moartea unor copii din cauza lipsei de lapte in maternitati a fost cauzata de rechizitiile trupelor, respectiva stire facand apoi ocolul continentului.

Chiar daca mai tarziu, un comitet aliat a demonstrat ca totul a fost cauzat de o epidemie la cea mai mare laptarie a orasului, reputatia tarii era deja zdruncinata.

Prizonierii au fost maltratati

S-a mai spus ca prizonierii de razboi bolsevici ar trai in conditii mizere din pricina lipsurilor grave in materie de paturi, cearsafuri sau medicamente, romanii supunandu-i astfel celor mai groaznice chinuri.

Totusi, nu s-a mentionat ca ele erau greu de obtinut chiar si in Bucuresti, din cauza confiscarilor germane si austro-ungare ce au urmat pacii de la Buftea.

Caii de rasa, o marfa pretuita

Putem aminti si de cele declarate de capitanul veterinar Diossy Aladar care sustinea ca 1.000 de iepe din herghelia Mezoheghies ar fi fost date italienilor de bolsevici, in schimbul materialului de razboi.

Insa, lucrul acesta nu a impiedicat sa se spuna ca toti caii de rasa, de fapt, ar fi fost luati de romani.

Spitale jefuite de cele intrebuincioase

In aceeasi ordine de idei, ni se imputa ca spitalele au fost pradate de medicamente si mancare lasand bolnavii in stare grava.

Incriminarile au fost starnite de incercarile trupelor de a ridica anumite marfuri si ustensile sanitare romanesti jefuite in timpul ocupatiei Puterilor Centrale a Romaniei si care acum se gaseau in Ungaria.

Material sanitar depozitat in Budapesta, "Campania pentru desrobirea Ardealului"

De altfel, in urma protestelor vehemente ale guvernului ungar si a comisiei aliate am ajuns in situatia de necrezut de a nu ne putea recupera avutul luat cu forta din tara, aflat in capitala ungara.

O legenda a Budapestei este nascuta

In Palatul Regal au fost gasite arhivele furate din biblioteca Academiei Romane, dar si inca o suta de lazi cu diferite obiecte din muzeele transilvane, care ar fi apartinut de drept Romaniei.

Generalul american Bandholtz, delegatul american in cadrul comisiei aliate din Budapesta, se arata mandru de faptul ca ii oprise pe romani din a-si lua inapoi patrimoniul istoric, care acum era ascuns in depozitele Budapestei.

Respectiva intamplare a servit crearii unei povesti anecdotice, Bandholtz biciuind nu doar niste soldati romani pradalnici, dar insusi pe generalul insarcinat cu rechizitiile, Serbescu.

Cativa ani mai tarziu generalului american i se ridica o statuie in fata ambasadei Statelor Unite din Budapesta, in semn de recunostinta pentru serviciile aduse.

Paguba facuta in Ungaria de rechizitii

Insa, cand a venit vorba de materialul rulant, atunci situatia a devenit intr-adevar sensibila. Din Ungaria, pana la sfarsitul ocupatiei, fusesera luate peste 1.000 locomotive, 2.000 de vagoane de pasageri, 37000 de vagoane de marfa, pe langa echipamenul, masinariile, dar si captura de razboi impresionanta.

Paguba facuta statului ungar este calculata undeva la circa 29 miliarde de coroane austro-ungare (n.r. 13 miliarde de euro), cifra cu adevarat colosala.

Totusi este indeajuns sa comparam respectivul numar cu cele 15 miliarde de franci (n.r. 19 miliarde de euro) ce au costat Romania ocupatia Puterilor Centrale.

Nu exista pic de incredere in sistemul de compensare dezvoltat de Aliati, mai ales dupa ce acestia au refuzat sa recunoasca Romaniei nu doar statutul de putere cobeligeranta egala, dar si restul clauzelor Tratatului de la Bucuresti semnat in 1916.

Deci, putem afirma ca tara noastra a tinut doar sa acopere pagubele facute de austro-ungari si germani, neavand baza ca Antanta ii va despagubi pentru toate aceste pierderi suferite.

Mai este interesant de vazut ca inainte de inceperea Primului Razboi Mondial, Romania detinea 900 de locomotive, 1800 de vagoane de calatori si 24.000 de vagoane de marfa, iar dupa plecarea germanilor si austro-ungarilor mai ramasesera 300 de locomotive si doar 8.000 de vagoane de marfa.

Nu mai vorbim de cele aproape doua sute de poduri de cale ferata dinamitate sau de sinele luate pe de-a intregul.

Cu toate acestea, problema rechizitiilor a rasunat mult mai puternic in cazul Ungariei decat in cazul Romaniei, care nu a beneficiat de aceleasi vocale simpatii.

Conspiratii dejucate in Budapesta

Nu degeaba legaturile dintre noi si Aliati devin din ce in ce mai tensionate, mai ales cand s-a pus pe masa discutiilor cresterea numarului ofiterilor de politie.

Guvernul ungar insista crearea unei forte in capitala, in afara celei deja existente, de 6.000 de oameni inarmati cu pusti si baionete, o cerere considerata de generalul Holban mai mult decat exagerata, mai ales ca deja se planuise reformarea armatei ungare prin crearea a doua divizii de infanterie si a uneia de cavalerie.

In cele din urma se ajunge la un compromis, adoptandu-se propunerea generalului roman pentru numai 4.000 de oameni fiecare avand la dispozitie o sabie si un pistol, lucru ce l-a indignat pe generalul Bandholtz.

O forta ca cea ceruta de guvern ar fi reprezentat o amenintare mult prea mare, putand fi folosita contra trupelor romane. Banuieli confirmate dupa descinderile facute in Budapesta la inceputul lunii septembrie, in urma careia o conspiratie militara a devenit aparenta.

Este arestat maiorul Politowsky, fiind gasite seturi intregi de acte si documente care trasau in linii mari felul in care se va desfasura o insurectie armata. Este descoperit tot cu aceasta ocazie un depozit ce continea sute de arme.

Cateva zile mai tarziu este arestat generalul Letay, identificat ca fiind seful intregii organizatii. Se descopera ca deja aveau loc recrutari la nivelul Budapestei pentru o actiune de amploare impotriva armatei romane.

Bibliografie:

"Jurnal de Operatiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921)", volumele I si II, editii ingrijite de Viorel Ciubota, Gheorghe Nicolescu si Cornel Tuca, editura Muzeului Satmarean, Satu Mare, 1998

"Romanii la Budapesta", Radu Cosmin, Editura Fundatiei "Moise Nicoara", Arad, 2007

"Istoria razboiului pentru Intregirea Romaniei: 1916-1919", Constantin Kiritescu, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989

"Major General Harry Hill Bandholtz: An Undiplomatic Diary", Harry Hill Bandholtz, editata de Andrew L. Simon, Columbia University, 1933

"United Roumania", Charles Upson Clark, Editura Dodd, Mead and Company, New York, 1932

"Campania pentru desrobirea Ardealului si ocuparea Budapestei", Gheorghe Mardarescu, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1922

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...