Ziare.com
1161Comentarii
2425Likes
1098Shares
MANDRU CA SUNT ROMAN

Mandru ca sunt roman: Hariclea Darclee, soprana careia Puccini i-a dedicat opera Tosca

Marti, 27 Noiembrie 2012, ora 10:37

   

Mandru ca sunt roman: Hariclea Darclee, soprana careia Puccini i-a dedicat opera Tosca
In anul 1888, cand romanii erau inca putin cunoscuti in Europa, si insasi Romania aparuse ca stat independent pe harta abia de cativa ani, Opera Mare din Paris incredinta rolul principal al operei Faust de Gounod unei romance: Hariclea Darclee.

Romanca a avut un asemenea succes, incat, dupa numai doi ani avea sa i se incredinteze tot un rol principal pe cea mai mare scena de opera a lumii: La Scala din Milano.

Noua si astazi ni se pare ciudat acest nume putin obisnuit, purtat de o romanca: Hariclea Darclee. Si totusi numele isi are povestea lui.

De la Braila la Milano, via Paris

Mosierul Ion Haricli, roman de origine greaca, si Maria Aslan, nepoata domnitei Mavrocordat, au fost parintii care au dat viata viitoarei cantarete, la 10 iunie 1860, in Braila, numind-o Hariclea Haricli.

Mult mai tarziu, dupa ce s-a casatorit cu locotenentul Iorgu Hartulary si s-a lansat cu glorie in muzica de opera, a adoptat un nume de scena putin modificat fata de original, la sugestia lui Gounod: Hariclea Hartulari-Darclee.

Dar, pana sa ajunga acolo, copila Hariclea a dovedit de mica inclinatie catre muzica, poate calcand pe urmele unor talentati Mavrocordati si mai putin probabil pe cele ale mosierului de origina greaca. Se pare ca insasi mama i-a dat primele lectii de pian, i-a angajat ulterior o profesoara si a trimis-o pentru studii la Bucuresti.

Bucurestiul insa era prea mic pentru o artista care se pregatea sa devina atat de mare. Studiile superioare le-a urmat la Conservatorul din Paris. La absolvirea acestora, a inceput sa fie remarcata, la 28 de ani a ajuns pe scena operei din capitala Frantei, iar la 30 de ani cunostea succesul la Milano.

Pe cea mai mare scena de opera a lumii, cea din Milano, Hariclea Darclee avea sa cante de 116 ori, performanta putin obisnuita pentru un ne-italian in acea vreme, dar si mai tarziu.

Zile de glorie

Intre anii 1893 si 1910, a cunoscut adevarata culme a gloriei, uimind publicul cu calitatile vocii sale care rasunau pretutindeni in lume, la Paris, Berlin, Florenta, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York, Moscova.

Fascinat de glasul ei, compozitorul Puccini ii dedica opera Tosca, solicitandu-i sa interpeteze rolul titular. In acel moment, cand orice cantareata s-ar fi simtit magulita sa atraga atentia compozitorului, Hariclea Darclee a gasit momentul sa puna o conditie: cerea ca partitura sa fie completata cu o arie pentru soprana.

Intr-adevar, tenorul avea in Tosca doua superbe arii, iar soprana niciuna, aparand numai in duete, recitative si scene de ansamblu. Puccini s-a conformat si astfel a aparut faimoasa "vissi d'arte" din actul al doilea, una din cele mai sensibile arii de opera, din cate s-au scris vreodata.

In anul 1918, la varsta de 58 de ani, constienta de faptul ca varsta isi pune amprenta asupra vocei, cantareata hotaraste sa paraseasca scena. Hotararea devine defnitiva, dupa ce mai da un ultim spectacol, in luna mai, la Teatrul Pergola din Florenta.

Bene Merenti

"Enciclopedia dello spettacolo", editata in Italia, mentioneaza in dreptul numelui ei, destul de lapidar, dar foarte semnificativ: "cea mai mare cantareata a lumii timp de 25 de ani". Spune destule si medalia "Bene merenti" acordata de regele Carol I, dar si "Medalia artistica" sau "Marele Ofiter al Sefakatului", amandoua acordate de ultimul sultan al imperiului Otoman.

Din pacate, discurile imprimate cu celebrele arii interpretate de ea nu mai exista. Nu mai exista nici macar matritele lor, pastrate in fondul de aur al fonotecii italiene, pana cand aceasta a fost distrusa cu tunurile, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial.

Asistam la inca un exemplu al acelor vorbe memorabile, spuse de un intelept al vremurilor: "atunci cand tunurile incep sa vorbeasca, artele incep sa amuteasca".

Glasul ei mai exista totusi pe doua discuri, singurele pastrate, discuri care contin doua scurte cantece populare romanesti.

Sic transit gloria mundi

Inaintand in varsta, marea cantareata simte nevoia sa se reintoarca in patria ei, unde revine in septembrie 1936, cu intentia de a infiinta o scoala romaneasca de canto, sau de a obtine un post didactic, in cadrul conservatorului.

Intentiile ei insa nu gasesc sustinere din partea statului. Marea primadonna a lumii a murit in anul 1939 la Bucuresti, saraca - atat de saraca, incat cheltuielile de inmormantare au trebuit sa fie suportate de catre Ambasada Italiei.

Din initiativa sopranei Mariana Nicolesco, Festivalul International de Canto de la Braila - orasul ei natal - poarta astazi numele celei care a fost Hariclea Darclee.

Va invitam sa va alaturati demersului nostru, contribuind cu materiale-documentar, cu interviuri si reportaje sau chiar cu propriile marturii.

Cunoasteti un roman care traieste in tara sau in strainatate cu care ne putem mandri? Spuneti-ne povestea lui si o vom publica.

Va fascineaza un personaj sau o intamplare care au marcat istoria Romaniei? Trimiteti-ne un documentar pe aceasta tema pe care il vom publica.

Ne puteti scrie pe adresa: mandrucasuntroman@ziare.com

Multumim si va asteptam alaturi de noi!

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6948 ori

PROPUNE UN ROMAN SA NE MANDRIM CU EL
mandrucasuntroman@ziare.com
Mandru ca sunt roman, pe Facebook
Mandru ca sunt roman: Tulcea, orasul celor 14 etnii
Mandru ca sunt roman: Tulcea, orasul celor 14 etnii
Daca ajungi in Tulcea, oras situat pe 7 coline, la fel ca si Iasiul, dar ca si Roma, nu ai cum...
Mandru ca sunt roman: Mircea Eliade, adolescentul miop care a devenit guru universal
Mandru ca sunt roman: Mircea Eliade, adolescentul miop care a devenit guru universal
Mircea Eliade, unul dintre cei mai cunoscuti romani din lume si probabil cel mai mare istoric...
Mandru ca sunt roman: Sam cel Roman, americanul mai roman decat tine
Mandru ca sunt roman: Sam cel Roman, americanul mai roman decat tine
A dat America, tara tuturor posibilitatilor, pentru Romania si a venit la noi, sa traiasca...
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Suntem mandri de romanii care au existat si ne este rusine

cu romanii contemporani. Comunismul a facut sa ne fie sila de politicineni si de marlania pe care a scos-o in fata comunismul. "Originea sanatoasa" i-a facut pe prosti si marlani stapani. Azi, fiii lor sunt milionari si politicieni si ne conduc. Tiganii si delincventii au invadat marile orase ale Europei si ne e rusine sa spunem ca suntem romani. Pacat de Romania cea frumoasa pe care romanii o iubesc mai mult dupa ce pleaca.

 

As mai adauga doua romance care au cintat mult la Scala din Milano.

Elena Teodorini si Rita Doria (Margareta Dumitriu-Iuca).
De altfel, Margareta Dumitriu a fost prin anii 50-60 profesoara de canto lui Nicolae Secareanu, Ion Dacian, Ion Stoian, Buzea... (Era vecina si matusa mea...)

@Kakoyu_Kutawa

Simt o emotie placuta cand aud ca se mai intereseaza astazi cineva de arta cantului clasic si va multumesc pentru atentia acordata.
Intr-adevar, aveti dreptate, Elena Teodorini a fost o mre cantareata si poate ar merita in viitor un material documentar. Se pare insa ca eu sunt mai putin cultivat ca Dva, intrucat nu am informatii despre o cantareata cu numele Rita Doria (Margareta Dumitru-Luca), care sa fi cantat la Scala.
Imi permit sa mai notez ca basul Nicolae Secareanu (pe care l-am cunoscut) era nascut in jurul anului 1900, deci in anii 50-60 avea 50-60 de ani. Probabil nu mai lua lectii – in orice caz, nu de la o soprana. Ion Dacian era si el cu 10 ani mai tanar. Ion Stoian si Ioan Buzea sunt dintr-o generatie mai noua de tenori si este un merit deosebit pentru cea cu care au studiat, intrucat amandoi s-au bucurate de mare succes printre cunoscatori.
Mi-am permis aceasta completare numai din bucuria unui scurt dialog cu cineva pe care il mai atrage astazi muzica de opera.
Va doresc numai bine.

Copil fiind,

Domnul Secareanu ma lua de mana si ma ducea la Opera, sa il vad in Barbierul din Sevilla, cu marii baritoni, Enigarescu, Goanga, Herlea...Rolul lui mare era in Boris Godunov, dar opera, fiind ruseasca, tata zicea ca am lectii de facut. Avea si concerte de lieduri (grele), la care il rugam sa cinte "Un purice...".
Tanti Rita a cintat si la Scala prin anii 20-30 cu Batistini. Domnul Viorel Cosma i-a facut un interviu la TV.
Auzeam lectiile de canto in camera vecina, sau treceam pe acolo. Imi explica si pozele si colectiile.

 

Da, tanti Rita era soprana de coloratura

Rolul preferat era Traviata. Nu s-a vorbit despre ea pentru ca a fost nevasta lui Vasile Iuca, ministrul de finante liberal.
Am fost in casa la domnul Secareanu, tata il iubea pentru ca facuse dreptul. Era superb in rolul lui dom Basilio. Pe nevasta-sa o chema pare-mi-se Albastrica.
Dom Nae locuia pe Bul Sase a Treia (stiti ce e aia).
Enigarescu pe Nanu Muscel, Arta Florescu pe Eroilor, Herlea pe Lister, dar era ai rece ca om.
Dacian, fiind bolsevic, nu m-a invitat, dar ma plimba cu masina lui Pobeda.
Ce vremuri, moncher......

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor