O ideologie a crimei: Cultul mortii in Garda de Fier (II) - Documentar

Vinovati pentru uciderea a doi dintre prim-ministrii tarii, pentru masacrul de la Jilava sau pentru crimele din timpul Pogromului de la Bucuresti, legionarii au contrariat o societate romaneasca neobianuita pana atunci cu acte de o asa violenta.

Totusi, apologetii Legiunii nu inceteaza nici astazi sa o spele de pacate. In unele cazuri merg pana la a nega cele intamplate, considerandu-le niste manipulari insidioase pentru a compromite nu doar miscarea, dar si pe conducatorul ei de odinioara, Corneliu Zelea Codreanu.

O ideologie a crimei: Cultul mortii in Garda de Fier - partea I

Intr-adevar niste manipulari, chiar si atunci cand Codreanu insusi spunea ca "Jidanii ne sunt dusmani si in aceasta calitate ne urasc, ne otravesc, ne extermina".

Iar el continua: "Conducatorii romani care se aseaza pe aceeasi linie cu ei sunt mai mult decat dusmani, sunt tradatori. Pedeapsa cea dintai si cea mai crunta se cuvine in primul rand tradatorului si in al doilea rand dusmanului. Daca as avea un singur glont, iar in fata mea un dusman si un tradator, glontul l-as trimite in tradator".

Crimele conducatorilor Miscarii Legionare

Iar pilda legionarilor a fost chiar unul dintre liderii miscarii, Ion Mota. Pe 2 octombrie 1923, Codreanu, secondat de Mota, Vernichescu si altii s-au intalnit in casa Butnaru din strada Savescu din Iasi vrand "pedepsirea ministrilor care au dat drepturi politice evreilor prin articolul 7 din Constitutia tarii". Complotul este insa zadarnicit, iar ei arestati.

Pe 1 noiembrie 1923, Ion Mota declara pentru magistrati ca "...am banuit din anumite coincidente ca Vernichescu este acela care ne-a tradat planurile ce voiam sa le punem in aplicare si m-am hotarat sa-l omor, intr-adevar, daca mai tarziu ma voi convinge ca banuiala mea era intemeiata."

Si dupa ce dovada tradarii lui iese la iveala el a "... reflectat mai multa vreme dupa aceea daca planul meu [...] era moral si necesar si mi-am intarit hotararea si mai mult. Am scris o scrisoare lui Vernichescu cam in termenii urmatori: 'Vernichescule, am aflat despre nemernicia ta si este in interesul tau si al nostru ca inainte de proces, unde urmeaza sa faci anumite declaratii, sa iei legatura cu mine'".

Naiv, Vernichescu a dat curs cererii lui Mota, iar cand s-au intalnit este impuscat de sase ori. Cu toate acestea, el a supravietuit ranilor.

Spre deosebire de comisarul Manciu, ucis de Codreanu pe treptele judecatoriei Iasi, intr-o asa-zisa legitima aparare. Precum Ion Mota, Codreanu va scapa si el nepedepsit.

Nu trebuie subestimata semnificatia achitarii celor doi. Pana si astazi reprezinta temelii ale revizionismului legionar. Simpatizantii miscarii incearca prin scrierile lor sa o reabiliteze si se agata de cele mai mici dovezi in acest sens, ca cele de mai sus. De obicei deplaseaza vina catre victima, spunand ca ceea ce a primit este pe deplin meritat.

Insa, trebuie spus pentru cei ce inca sustin nevinovatia lui Codreanu ca autopsia lui Manciu a demonstrat fara nicio urma de indoiala ca el fusese impuscat din spate. In niciun caz Codreanu nu s-a aparat de Manciu, care s-ar fi repezit la el, cum a sustinut, ci a comis o crima cu premeditare.

Pericolul liderului carismatic

Numai ca verdictul primit de el ne mai demonstreaza un lucru. Ne demonstreaza cat de usor picam in capcanele intinse de o persoana carismatica, cat de usor poate manipula simpatiile populare in beneficiul propriu. Devenim orbi la ceea ce se arata evident si mai rau, in numele lui putem comite noi insine lucruri odioase. Exact cum s-a intamplat in cazul lui Stelescu, unul dintre comandantii cu vechime din Legiune.

Desi este inlaturat din miscare, Codreanu ii ofera sansa lui Mihai Stelescu "sa-si poata rascumpara in fata aceluiasi Consiliu de onoare, convocat de mine in acest scop, numai prin jertfa, onoarea pierduta si pacatul faptuit". Iar Codreanu i-a sugerat ca victima sacrifiului sau sa fie nimeni altul decat Nicolae Titulescu.

In schimb, Mihai Stelescu pune la punct propria organizatie, Cruciada Romanismului, din fruntea careia incepe o campanie de denigrare impotriva lui Codreanu. El s-a aratat vocal cu privire la intregul mit codrenist si al cultului ce se nascuse in jurul lui.

Nemaisuferind atacurile impotriva liderului lor, Decemvirii condusi de Ion Caratanase il ucid pe Stelescu in Spitalul Brancovenesc, pe cand se recupera in urma unei operatii.

Legionarii de ieri si simpatizantii lor de astazi inca percep omorul lui Stelescu ca o pedepsire exemplara a unui tradator din propriile randuri. Ei au fost indreptatiti sa-si faca singuri dreptate pentru ca denigrarile lui Stelescu nu incetau.

Tradatorii trebuiau lichidati pentru ca reprezentau un pericol. Ei erau cei care si in trecut au impiedicat destinul providential al neamului sa se implineasca, iar Legiunea era hotarata sa puna capat acestui lant al slabiciunilor si sa duca poporul roman pe noi culmi. Telul era crearea unei noi Romanii si o "lunga asteptata renastere a acestei natiuni".

Cultul stramosilor in Miscarea Legionara

Din aceasta cauza puneau accent pe legatura pe care ei considerau ca o aveau cu stramosii, crezand ca in lupta lor se pot bizui pe spiritele inaintasilor. Lucru vadit in timpul legamantului primilor legionari cand din toata tara, de pe campurile de batalie si de pe mormintele marilor eroi ai tarii s-a adunat tarana:

"Inimile noastre au fost cuprinse de un adanc fior in fata taranii stramosilor si parintilor nostri adormiti pe campul de onoare cu arma in mana si fata la dusman, de la soldatii lui Decebal cazuti sub ruinele Sarmizegetusei si pana la cei de ieri, sfaramati de obuze la Marasesti si Turtucaia.

Cand doi legionari s-au apropiat apoi si au inceput sa amestece cu sfintenie aceasta tarana in timp ce toti ceilalti salutand tot timpul cu bratul in sus cantau din toate puterile imnul Legiunii: Sculati Romani la lupta, bate ora/Din urma pentru neamul romanesc".

Saculetul cu nisip primit de fiecare legionar era un puternic simbol al prezentei celor morti printre cei vii, al continuitatii luptei.

Entuziasmul acesta al mortii a fost acelasi care l-a impulsionat pe Mota si pe alti legionari sa plece in Spania ravasita de razboiul civil. Mota le scrie parintilor: "Se tragea cu mitraliera in obrazul lui Hristos. Se clatina asezarea crestina a lumii. Puteam noi sa stam nepasatori?".

Alecu Cantacuzino, unul dintre cei plecati cu Mota, scrie in "Pentru Hristos": "Bubuitul devine naucitor. Vajaitul gloantelor si schijelor ne ameteste. Exploziile obuzelor ne acopera cu pamant. Tancurile au avansat pana la cinci sute de metri de noi, ascunzandu-se intr-o vale. Acum inainteaza sirurile comuniste. Ionel Mota ne striga: 'Daca suntem inconjurati, nu cade nimeni prizonier. Murim toti impreuna. Sunt ultimele cuvinte care ni le-a spus'".

El impreuna cu Vasile Marin vor fi ucisi de un obuz, pe 13 ianuarie 1937 in Majadahonda, iar propaganda legionara s-a folosit din plin de mortile lor pentru a capitaliza simpatiile populare. Cand trenul funerar a trecut prin Berlin a fost intampinat de detasamente SS si de reprezentanti ai partidului nazist.

In tara a oprit in garile marilor orase unde au fost efectuate ceremonii fastuoase, dar au palit in fata procesiunii din Capitala, la care au participat zeci de mii de oameni.

Viata inainte de moarte

Desi slabita de executiile ce se petrec un an mai tarziu, in urma carora este ucis insusi Codreanu, miscarea supravietuieste sub Horia Sima. Doi ani mai tarziu, el incheie un pact de guvernare cu generalul Ion Antonescu, in urma caruia se creeaza Statul National-Legionar.

Imediat au loc prigoniri ale evreilor, iar pe 26 spre 27 noiembrie 1940 are loc Masacrul de la Jilava. Pier peste saizeci de ofiteri superiori ai armatei, impreuna cu nume mari ale vietii politice romanesti.

Crezand ca ar putea prelua intreg controlul in tara, Horia Sima conduce pe urma fatidica rebeliune legionara de la sfarsitul lunii ianuarie 1941. Esecul rascoalei a dus la ruperea miscarii intre simistii lui Horia Sima si codrenistii condusi de tatal lui Corneliu Zelea Codreanu.

Numai ca legionarii nu vor mai reprezenta un actor important pe scena politica romaneasca, iar fragmentarea va insemna ca la instaurara regimului comunist ei vor fi lipsiti de o reactie unitara si coerenta.

Unii dintre ei se vor jertfi in lupta cu noile autoritati, ramanand loiali propriilor credinte si preferand moartea cu arma in mana decat ingenuncherea in fata comunistilor.

Insa, cei mai multi si-au inteles sacrificiul intr-un cu totul alt fel. Si-au sacrificat principiile si crezurile, si-au sacrificat camarazii si totul pentru a se integra in structurile regimului pe care odata l-au blamat. Intreaga lor verticalitate ideologica s-a sfaramat.

Dar, cum spunea vorba in epoca, capitanul nu avea de ce sa fie trist, Legiunea mergea intr-adevar inainte prin Partidul Comunist.

Bibliografie:

• Carticica sefului de cuib, Corneliu Zelea Codreanu, Tipografia C. S. m. c., Bucuresti, 1933
• Crestinismul miscarii legionare, Flor Strejnicu, Editura Imago, Sibiu, 2000
• Pentru Legionari, Corneliu Zelea Codreanu, Editura Totul pentru Tara, Sibiu, 1936
• Totalitarismul de dreapta in Romania, Ioan Scurtu, Liviu Boar, Editura Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, Bucuresti, 1996
• Un trecut deocheat, Marta Petreu, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999, editia a II-a revazuta si adaugita, Institutul Cultural Roman, Bucuresti, 2004

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...

Gabriela Firea jubilează: Situația lui Cătălin Cîrstoiu va fi discutată în coaliție

Preşedinta PSD Bucureşti, Gabriela Firea, a declarat joi, 18 aprilie, că situaţia candidatului susţinut de PSD şi PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, ar urma să fie discutată...