O zi sinistra din istoria tarii: 6 martie 1945

In urma cu 69 de ani, la 6 martie 1945, regele Mihai I a fost nevoit sa capituleze in fata pretentiilor emisarului lui Stalin, adjunctul ministrului de externe Visinski si sa accepte, la insistentele acestuia, numirea unui nou prim-ministru al tarii, neagreat de rege, neagreat de clasa politica, dar dorit cu inversunare de aliatii rusi: Dr. Petru Groza.

Nu i-a fost usor lui Visinski sa-l convinga pe rege. Fusese refuzat de mai multe ori, iar in final a scos din manseta cartea hotaratoare pe care desigur i-o pusese acolo insusi Stalin: Ardealul.

N-as vrea sa ma lansez in asemanari exagerate, dar sovieticii de atunci pot fi comparati cu rusii de astazi, care joaca soarta Crimeii, ca sa obtina reinstalarea regimului Ianukovici la Kiev. Atunci, in 1945, sovieticii jucau soarta Ardealului ca sa obtina instalarea ca prim-ministru la Bucuresti a lui Petru Groza.

Bineinteles, chiar daca se fac asemanari, situatia este diferita. Ardealul fusese recucerit de armata romana, care respectand conditiile armistitiului luptase umar la umar langa cea sovietica pana la eliberare si chiar mai departe.

Dupa ce, conform intelegerilor, guvernul Sanatescu a instalat noua administratie romana in teritoriul eliberat, sovieticii au intervenit deodata cu brutalitate, gonind autoritatile romane din Ardealul de Nord. Intreaga zona a intrat sub administratia militara sovietica.

Situatia era confuza, sovieticii nu contestau dreptul romanilor asupra intregului Ardeal, dar ofereau ciudata explicatie, greu de inteles, "nu deocamdata".

Nu banuia nimeni ca Ardealul era rezervat ca piesa de schimb, intr-un joc pe care acest Visinski i l-a prezentat suveranului de atunci, fara niciun menajament: ori Petru Groza, ori Transilvania.

Fiind in joc o parte din teritoriul national, premierul Sanatescu si-a dat demisia, iar in ziua fatidica de 6 martie 1945 regele l-a investit ca prim-ministru pe Petru Groza. Imediat, s-a format noul guvern, unde ministerele cheie erau detinute, bineintele, de comunisti.

Istoricii consemneaza ca, dupa doua zile, la 8 martie 1945, premierul britanic Churchill s-a adresat presedintelui american Roosevelt, printr-o telegrama "personala si strict secreta", in problema Romaniei.

Churchill isi manifesta ingrijorarea fata de instalarea prin forta a guvernului comunist in Romania si de posibila epurare ulterioara a romanilor anticomunisti. Raspunzand, presedintele american a mentionat scurt: "eu cred ca Romania nu este un loc bun pentru a ne masura cu rusii".

Timp de peste patru decenii, nici Statele Unite, nici alti prieteni occidentali nu s-au masurat cu rusii, pentru simplul motiv ca noi nu eram un loc potrivit acestui scop.

Sovieticii s-au tinut de cuvant. Imediat dupa instalare, Petru Groza i-a trimis lui Stalin o telegrama personala, reamintindu-i promisiunea facuta in legatura cu Ardealul de Nord, dar si importanta acestuia pe plan intern, ca sa-si castige propria sa popularitate.

In telegrama de raspuns din 9 martie, Stalin l-a autorizat pe Petru Groza sa instaleze autoritatile romanesti in intregul Ardeal. Pentru a trage cat mai multa spuza pe turta sa, Petru Groza a organizat la Cluj, in ziua de 13 martie 1945, o festivitate de rasunet, care proclama oficial reinstalarea autoritatii romanesti in intregul Ardeal "cu ajutor sovietic".