Ziare.com
1161Comentarii
2425Likes
1098Shares
MANDRU CA SUNT ROMAN

Romani de legenda: Primul pilot din lume care a zburat cu picioarele amputate

Marti, 13 Decembrie 2011, ora 22:36

   

Romani de legenda: Primul pilot din lume care a zburat cu picioarele amputate
Una din povestile inspirationale si totodata incredibile ale unui caracter cu adevarat admirabil vine din perioada interbelica. In urma unui tragic accident, pilotul Gheorghe Banciulescu isi pierde ambele picioare, fiindu-i adus la cunostinta de doctori ca el nu va mai putea zbura niciodata.

La nici doi ani de la acest eveniment, cu ajutorul unor proteze speciale, devine primul aviator al lumii care se ridica in aer fiind lipsit de membrele sale inferioare.

O asemenea pasiune pentru zbor nu putea avea decat radacini foarte adanci, samanta fiindu-i incoltita pe teatrele de operatiuni ale armatei romane in Primul Razboi Mondial.

Tanarul sublocotenent a participat, printre altele, la luptele de la Namoloasa si Marasesti, unde s-a distins ca un bun ofiter. Insa privirea sa era atintita asupra vazduhului unde pentru prima data in istorie aviatorii se confruntau in dueluri aeriene.

O singura dorinta, aceea de a fi pilot

A incercat din rasputeri sa intre in corpul aviatic romanesc, dar de fiecare data i-a fost respinsa cererea din motive medicale si se crede ca tatal lui Banciulescu, care detinea gradul de maior, si-a folosit influenta pentru a convinge medicii militari sa nu-si dea avizul in cazul fiului sau.

La incheierea razboiului, s-a inscris la Scoala de Pilotaj de la Tecuci, atragand in acelasi timp atentia pilotului Nicolae Tanase. Cu o experienta mai mult decat indestulatoare, acesta si-a impartasit tainele cu tanarul Banciulescu si l-a ajutat sa-si obtina brevetul de pilot.

Neinfricarea unui temerar

In anii urmatori, si-a desavarsit priceperea devenind unul dintre cei mai cunoscuti si prestigiosi piloti ai vremii. A concurat in diferite evenimente aviatice si s-a remarcat prin incercarile sale de a impinge cat se poate de mult granitele.

Insa, intr-una din aceste incercari, Banciulescu era aproape de a-si pierde viata. A vrut sa doboare recordul de viteza dintre Paris si Bucuresti in toamna anului 1926. A decolat de pe aerodromul Le Bourget impreuna cu mecanicul Ioan Stoica in conditii optime si zborul s-a desfasurat fara probleme in primele ore.

In Austria, in apropiere de Linz, au intrat intr-un strat gros de nori si au incercat sa castige altitudine pentru a evita piscurile muntilor. Din nefericire, in urcare, avionul a atins o creasta si se prabuseste cu un tunet puternic.

Dupa o indelunga cautare, localnicii zonei si un numar de turisti reusesc sa dea de urma locului prabusirii, dar descopera doar un morman de fiare contorsionate.

Un aviator isi frange aripile

Ioan Stoica fusese zdrobit de motorul avioanului si este ucis, iar Banciulescu se zbatea intre viata si moarte. Unul dintre picioare ii sangera profund si nu mai putea fi salvat, iar medicii iau hotararea sa il amputeze. Dupa doar cateva zile si celalalt picior incepe sa prezinte semne de cangrena si il pierde si pe acesta.

Apoi, petrece o perioada de timp in spitalele cehoslovace, moartea insotitorului sau apasandu-i greu pe constiinta. Mai mult decat atat, era macinat de faptul ca nu va mai putea lua mansa avionului vreodata in maini. La un moment dat, in semn de omagiu pentru Banciulescu, mai multi piloti cehoslovaci zboara cu aparatele lor in jurul spitalului din Rymarov, unde acesta era la recuperare.

In tara a petrecut alte cateva luni acomodandu-se cu protezele sale. Un om care altminteri cunoscuse libertatea in cea mai pura forma acum se vedea incapabil de a se deplasa singur intr-o biata camera.

Cu o perseverenta iesita din comun, reuseste sa isi recupereze mobilitatea intr-o anumita masura si, dupa o vizita la Munchen, ii sunt confectionate niste proteze mai bune.

A raspuns chemarii vazduhului

La cateva luni de la accident, simtindu-se sigur pe sine, face o vizita la aerodromul din Pipera pentru a-si revedea fostii sai colegi. Mihail Pantazi, unul din vechii lui prieteni, vine cu ideea de a face un zbor cu Banciulescu intr-un avion cu doua locuri.

La mai putin de un an de la tragicul accident acesta se afla din nou in carlinga. Vor mai urma alte astfel de zboruri asistate, apropiindu-se cu pasi repezi de visul de a decola si pilota singur. In ciuda infirmitatii sale, a depus eforturi considerabile in paralel pentru a invata cum sa actioneze cu protezele controalele aeronavei, exersand pe automobile.

In luna iulie a anului 1927, visul lui este infaptuit in cadrul unui eveniment aviatic, fiind prima data cand un pilot cu picioarele amputate reuseste o asemenea performanta. Fapta sa nu a trecut neobservata fiind decorat de presedintele francez Louis Barthou cu "Ordinul Legiunea de Onoare cu grad de cavaler".

In primavara anului urmator, participa la un alt miting aviatic unde acesta a executat primele acrobatii. A ajuns intr-atat de indemanatic incat in acelasi an a castigat primul loc in cadrul concursului de acrobatie desfasurat cu ocazia strangerii de fonduri pentru monumentul Eroilor Aerului.

A efectuat o serie de zboruri indraznete foarte cunoscute de-a lungul continentului european si asiatic acumuland zeci de mii de kilometri. Deja cunoscut si apreciat, in special gratie povestii sale de succes extraordinare, a fost desemnat de presedintele Federatiei Aeronautice Internationale, printul Valentin Bibescu, pentru misiunile aviatiei civile franceze ce isi dorea gasirea unor noi trasee de-a lungul continentului african.

Ultimul zbor al lui Banciulescu

In 1935, isi incepe drumul epopeic din Italia ce-l va purta prin Tunisia, Libia, Egipt, Sudan, Siria si Israel. In doar doua saptamani a traversat 22.000 de kilometri, dar acest efort il va epuiza si slabi. In momentul in care contracteaza febra Dengue, o boala tropicala infectioasa, aceasta degenereaza intr-o varianta mult mai periculoasa.

Pe 12 aprilie 1935, primul pilot din lume care a zburat cu ajutorul unor proteze moare intr-un spital din Cairo la doar 37 de ani.

Vestea mortii sale i-a indurerat pe apropiati si a indoliat o tara intreaga. A primit postum "Virtutea aeronautica in grad de cavaler", "Coroana Romaniei" si "Steaua Romaniei in grad de cavaler".

Cand trupul sau a fost adus in tara si ingropat la cimitirul Bellu, nenumarati oameni au venit pentru a-l celebra pentru ultima oara pe cel care a infruntat un obstacol considerat de multi de netrecut.

Va invitam sa va alaturati demersului nostru, contribuind cu materiale-documentar, cu interviuri si reportaje sau chiar cu propriile marturii.

Cunoasteti un roman care traieste in tara sau in strainatate cu care ne putem mandri? Spuneti-ne povestea lui si o vom publica.

Va fascineaza un personaj sau o intamplare care au marcat istoria Romaniei? Trimiteti-ne un documentar pe aceasta tema pe care il vom publica.

Ne puteti scrie pe adresa mandrucasuntroman@ziare.com.

Multumim si va asteptam alaturi de noi.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5415 ori

PROPUNE UN ROMAN SA NE MANDRIM CU EL
redactia@ziare.com
Mandru ca sunt roman, pe Facebook
Mandru ca sunt roman: Tulcea, orasul celor 14 etnii
Mandru ca sunt roman: Tulcea, orasul celor 14 etnii
Daca ajungi in Tulcea, oras situat pe 7 coline, la fel ca si Iasiul, dar ca si Roma, nu ai cum...
Mandru ca sunt roman: Mircea Eliade, adolescentul miop care a devenit guru universal
Mandru ca sunt roman: Mircea Eliade, adolescentul miop care a devenit guru universal
Mircea Eliade, unul dintre cei mai cunoscuti romani din lume si probabil cel mai mare istoric...
Mandru ca sunt roman: Sam cel Roman, americanul mai roman decat tine
Mandru ca sunt roman: Sam cel Roman, americanul mai roman decat tine
A dat America, tara tuturor posibilitatilor, pentru Romania si a venit la noi, sa traiasca...
8 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Despre comentariul tau

Nu stiu cum faci mai baiete dar scrii niste comentarii care merg la inima. Bravo pentru perseverenta ta de a arata gloatei de azi ce patrioti am avut, cum spunea Eminescu "la trecutu-ti mare viitor" desi acum prezentul si viitorul intr-o mare cloaca, mocirla, mizerie. Fara o anarhie generala si plina de sange nu iesim la liman. Chiar vom deveni o provincie a Europei fara personalitate, fara nume de tara.

 

Mai putem adauga ca......

romanii nu l-au uitat niciodata pe Ghe. Banciulescu iar aerodromul din Ploiesti ai poarta cu mandrie numele.

nu stiu cine a scris articolul de pe wikipedia...

dar trebuie tradus corect in engleza si NEAPARAT pus si in varianta engleza... deasemenea pentru: Aurel Vlaicu, Traian Vuia si Henry Coanda...

altfel amerlocii vor trai in continuare cu impresia ca smecherii de frati wright cu a lor planor lansat cu catapulta... aufost primii aviatori din lume...

nimeni nu iti recunoaste ceva pana nu iti iei tu acel drept...

la fel si cu Dr. Paulescu si a lui prioritate absoluta in descoperirea insulinei... cu care canadienii chiarr si azi, se lauda ca e cea mai mare inventie... canadiana!

http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Paulescu

si acum avem rromani de legenda

suntem vestiti in toata lumea

 

Domnule,

O poveste frumoasa, fascinanta. Uneori visele pot fi atinse!

 

Toata stima si admiratia!!!

Asemenea articole trebuie scrise si despre astfel de adevarati eroi ai tarii..nu de multi cei de-acum care n-ar merita nici pomeniti.In fiecare nr ar trebui mentionati pentru ca avem destui eroi de acest gen..in plus de multi chiar si tinerii de azi care studiaza fie in tara sau afara si au merite deosebite.Astfel de caractere trebuie promovate..nu ..nici nu vreu sa mentionez.
Sa inchei ,imi aduc aminte de Banciulescu care la una din Balcaniadele de fotbal ,daca nu ma insel la Atena,el s-a oferit sa zboare cu unul din jucatorii romani,care trebuia sa ajunga de urgenta la meci(se accidentase cel ce pe postul lui..)asa a ajuns acest fotbalist,sa joace la acest meci.Regret ca nu mai tin minte numele lui.

 

Excelent dle Dologa!

Cu articolele dvs.indepliniti o misiune de educatie patriotica extrem de necesara in aceasta perioada cand patriotismul este privit cu jena!
Desi teatrele bucurestene sunt arhipline de tineri,iar arta actoriceasca a ramas la nivel remarcabil,nu vad in repertorii piese excelente ca Apus de Soare si mai ales excelenta drama istorica Vlaicu Voda,uitata complet!Sunt convins ca salile ar fi pline la astfel de evenimente cultural-istorice!Teo

 

Cata dreptate ai!

Neamul lui "mancati-as" ne va cuceri curand! Din pacate!
Felicitari pt.articol, dle ziarist!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor