Ziare.com

Sa ne amintim: Atacul anticomunist de la Berna (II)

Luni, 20 Decembrie 2010, ora 16:34

   

Sa ne amintim: Atacul anticomunist de la Berna (II)
Pe 14 februarie 1955, legatia romaneasca de la Berna este ocupata de un grup de luptatori anticomunisti, condusi de Oliviu Beldeanu. Actiunea lor este motivata de abuzurile si incalcarile flagrante ale drepturilor omului din Romania la mana regimului represiv condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Sa ne amintim: Atacul anticomunist de la Berna (I)

Dupa ce au patruns in cancelarie, Beldeanu si Chirila au avut nevoie de cateva ore pentru a sorta prin teancurile de acte oficiale. Dar, in timpul noptii, ceva neasteptat se intampla.

Confruntarea cu Setu

Aproape de ora doua isi face aparitia o masina care parcheaza langa intrare. Din ea coboara chiar Aurel Setu, care venise tocmai din Zurich cu un curier diplomatic. Intrat in curte, este somat de Codrescu, dar reactia sa nu este deloc una obisnuita. Il ataca pe Codrescu si incearca sa ii smulga arma din mana. Codrescu il loveste in cap cu o toporisca, in tot acest timp evitand sa traga in plin.

Setu, ranit, se desprinde de Codrescu si fuge inspre masina unde avea un pistol mitraliera, dar Dumitru Ochiu deschide focul inainte sa ajunga la el. Se pare ca Aurel Setu, inca in viata se taraste cativa metri mai incolo.

Fuga lui Stoffel

Dupa impuscaturi, Chirila si Beldeanu parasesc cancelaria cu sute de documente si se alatura lui Codrescu si Ochiu. Intra in cladirea principala unde il gasesc pe Erich Stoffel, seful legatiei. Speriat de focurile de arma de mai devreme si vazandu-i pe acesti indivizi mascati, se arunca prin geam si aterizeaza in curte.

Dupa eveniment, a incercat sa isi caute scuze deoarece si-a lasat sotia si copii in mana atacatorilor. Insa, Beldeanu, Ochiu, Chirila si Codrescu nu s-au atins in niciun fel de acestia, iar ei au parasit legatia nevatamati.

In scurt timp, politia elvetiana inconjoara legatia, dar nu pot sa intre din cauza interdictiei date de Stoffel. De abia de dimineata ei primesc permisiunea. Acum il gasesc pe Setu in curte inconstient si plin de sange si este transportat la spital. Ranile sale sunt mult prea grave si moare in cursul zilei de 15 februarie.

Legatia, cuib al spionajului sovietic

In acea seara, Dumitru Ochiu se preda politistilor elvetieni. Avea asupra sa documentele si le inmaneaza autoritatilor. El sustine ca ocuparea legatiei a avut rolul aducerii la cunostinta lumii intregi de caracterul duplicitar al regimului comunist roman si atitudinile ostile ale acestuia fata de Occident.

Mentioneaza si tratamentul inuman de care personalitatile romanesti au parte in inchisorile comuniste facand referire si la posibila eliberare a generalului Aurel Aldea, a episcopului Ioan Suciu, a redactorului taranist Anton I. Muresanu, dar si a fruntasului taranist Ilie Lazar. Ochiu adauga faptul ca cei trei ramasi au jurat sa ramana in legatie si sa lupte pana la moarte pana cand guvernul roman nu le duce la indeplinire cerintele.

Referitor la documente, acestea au trebuit returnate in cele din urma lui Stoffel, dar cu o intarziere de o zi. Implicarea diplomatilor in actiuni de spionaj este dovedita dupa ce acestea sunt analizate.

Dupa ce s-a aflat de acest lucru, Stoffel se arunca la un protest violent la adresa autoritatilor elvetiene care au incalcat neutralitatea si cere arestarea imediata si extradarea tinerilor anticomunisti in Romania. In propriile cuvinte, se refera la ocuparea legatiei ca fiind un "act de banditism fara precedent, condus de o banda de fascisti romani si alte elemente criminale".

Asediul ia sfarsit

Comisarul Kurt Kessai, ce se ocupa de caz, a demonstrat o tarie de spirit laudabila. Nu numai ca a refuzat sa ia cu asalt legatia, desi protestele lui Stoffel se inteteau in acest sens, dar pe parcursul a mai multor discutii a reusit sa ii convinga pe Beldeanu, Ochiu si Codrescu sa se predea.

Sunt judecati de o curte elvetiana si primesc pedepse neglijabile. Oliviu Beldeanu a fost condamnat la patru ani, Stan Codrescu la trei ani si jumatate la fel ca si Ion Chirila, iar Dumitru Ochiu la un an si patru luni. In timpul procesului, Oliviu Beldeanu a sugerat ca el sa fie extradat si sa fie judecat de curtile romanesti, in schimbul eliberarii unor personalitati din temnitele comuniste.

Dupa ispasirea sentintelor, majoritatea membrilor grupului au continuat sa traiasca in Germania, in afara lui Beldeanu care a avut o soarta tragica.

Securitatea nu uita

Dupa ce si-a servit pedeapsa, comunistii au facut tot posibilul pentru a il captura pe Oliviu Beldeanu, existand mai multe tentative de rapire. In cele din urma, capturarea se datoreaza lui George Kehayoglu, un pretins om de afaceri, care il invita in Berlin pentru a ii oferi un loc de munca.

Masina care trebuia sa il ia de la aeroport era condusa de un agent al STASI si il trece de linia de demarcatie in Berlinul de Est. Beldeanu, realizand complotul, scoate arma si trage in sofer. Incearca sa fuga inapoi spre Berlinul de Vest, dar ofiterii STASI il prind din urma si deschid focul. Din cauza ranilor, se poticneste si este imobilizat de agenti, dar acestia nu au putut sa il impiedice sa strige la soldatii vest- germani "Germani, ajutor! Sunt rapit. Numele meu este Beldeanu, luptatorul de la Berna!".

Acestia nu au putut interveni pentru a-l salva. Dupa ce este spitalizat si ranile ii sunt vindecate este preluat apoi de securisti si dus in Romania. Este gasit vinovat de tribunalul romanesc si primeste pedeapsa cu moartea. Este executat in februarie 1960 la Penitenciarul Jilava.

Citeste mai multe despre atact anticomunist Berna
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1846 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.



Platforma pentru solutionarea online a litigiilor