Ziare.com

Sa ne amintim: Bataliile de la Marasti, Marasesti si Oituz (III)

Marti, 14 Septembrie 2010, ora 10:13

   

Sa ne amintim: Bataliile de la Marasti, Marasesti si Oituz (III)
In timpul Primului Razboi Mondial, dupa pierderea Bataliei pentru Bucuresti, guvernul si armata romana, alaturi de o parte a populatiei, s-au retras in Moldova. In acel moment, statul roman exista doar in limita granitelor acestei provincii istorice.

Conform intelegerii dintre germani si austro-ungari, daca armatele romane erau invinse, intreg teritoriul romanesc urma sa fie anexat de Austro-Ungaria, ducand la dizolvarea Romaniei ca stat.

Sa ne amintim: Bataliile de la Marasti, Marasesti si Oituz (I) - Marasti

Sa ne amintim: Bataliile de la Marasti, Marasesti si Oituz (II) - Marasesti

Batalia de la Oituz

Armata 1 Austro-ungara a inceput atacul inspre Onesti, prin directia Oituz, la doua zile dupa asaltul germanilor la Marasesti, cu speranta ca trupele romane nu vor putea face fata unui atac coordonat intre armatele Puterilor Centrale.

Diviziile austro-ungare 70 si 71 si divizia germana 117 au atacat pe trei directii, spre sudul si nordul vaii Oituzului si spre Targul Ocna. In centrul apararii romanesti s-a reusit o spargere a frontului si, odata cu lasarea noptii, generalul Valeanu a contraatacat, capturand o parte din terenul pierdut.

Luptele pentru Cosna si Ciresoaia

Pe 9 august, armata germana si austro-ungara a atacat din nou si la 10 august au avansat pana la muntele Cosna. Muntele Ciresoaia era si el atacat. Daca aceste doua inaltimi erau cucerite, Puterile Centrale aveau acces in Valea Trotusului si puteau avansa rupand legaturile dintre armatele romane.

Soldatii romani au trebuit sa se retraga de pe Ciresoaia, in momentul in care unitati austro-ungare ii amenintau cu incercuirea. La Cosna situatia nu era mai favorabila si a fost necesara retragerea trupelor romane si de pe acea culme.

Erwin Rommel, in timpul luptei de la Cosna

Aici s-a angajat in lupta si viitorul feldmaresal Erwin Rommel. Era in fruntea a sase companii de puscasi si a trei companii de mitraliere, iar impreuna cu unitatea lui a avut o serie de succese impotriva contraatacurilor romanesti. Fiind impuscat in brat, este retras din lupta.

Sosirea intaririlor romane

Armatele austro-ungare si germane aveau un avantaj clar pe campul de batalie, dar in acest moment sosesc noi efective ce permit trupelor romane sa organizeze un nou atac si se reuseste capturarea a unei parti a terenului pierdut.

Generalul Valeanu dorea recucerirea Ciresoaiei si a trimis la atac un regiment si patru batalioane. Batalionul Vanatori de Munte, care abia sosise dupa un mars fortat de 160 kilometri, dupa doar o scurta pauza, asalteaza fara sprijinul artileriei Divizia 70 Austro-ungara.

Apararea acestei divizii este infranta fara echivoc, fiind luata prin surprindere si a suferit pierderi foarte mari.

Batalia pentru inaltimi continua

Pe 13 august, Divizia 1 Cavalerie cucereste Cosna si face fata contraatacurilor germane. Urmeaza aproape o saptamana in care nu au loc inclestari majore, dar era evident ca austro-ungarii si germanii vor incerca inca un asalt asupra muntelui Cosna.

Pe 19 august, varful este atacat si cucerit de Puterile Centrale, dar Divizia 1 se retrage pe partea estica si ameninta in continuare trupele inamice. Din aceasta pozitie soldatii romani declanseaza un alt asalt si reusesc sa avanseze si sa recastige foarte mult teren.

Acesta reprezinta episodul final al luptelor de la Oituz. Fortele germane si austro-ungare nu au reusit sa isi indeplineasca obiectivele de patrundere intre liniile de aparare romanesti, reusind doar o modificare a liniei frontului.

Urmarile bataliilor

Bataliile de la Marasti, Marasesti si Oituz au reprezentat punctul culminant al efortului romanesc in Primul Razboi Mondial.

Odata cu revolutia bolsevica si iesirea Rusiei din razboi, Romania a trebuit sa accepte Pacea de la Bucuresti, fiind incercuita de armatele Puterilor Centrale.

In ciuda acestui fapt, rezistenta in Moldova a insemnat pastrarea continuitatii statului roman, in conditiile in care Austro-Ungaria dorea incorporarea intregii tari in cadrul imperiului, in eventualitatea infrangerii totale a trupelor romane.

Pe intreaga perioada a confruntarilor cu Puterile Centrale, Romania a pierdut 250.000 de soldati si 430.000 de civili, suma insumand aproape 10% din populatia tarii.

Sacrificiul acestora a insemnat pastrarea independentei si suveranitatii tarii si a castigat prin sange dreptul prin care teritoriile locuite de romani erau alipite tarii mama in anul 1918.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6399 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Sub Tricolor - Vasile Militaru

Neam Roman ce vii din vifor,
Neam ce-ai sangerat din greu,
Dar, cu pieptul tău, dusmanii ti-i-ai biruit mereu;
Neam viteaz care urcat-ai culmea visului tău sfant,
Dar, desi cu zori pe gene, astăzi gemi că ieri mai frant,
- Smulge-ti sufletul din noaptea ce-a'nceput să te'mpresoare;
Urcă-te pe culmi, spre soare,
Neam cu tara toată flori,
Plină numai de comori;
Strange-te sub Tricolorul biruintelor străbune:
Pune umăr langă umăr, suflet langă suflet pune,
Să te faci năprasnic munte, fără nici o cărărue,
Să nu poată nici o fiară pe-a lui steiuri să se sue,
Ci să cadă fulgerate,
In prăpăstii fără fund,
Toate fiarele spurcate
Ce'n hătisuri ti-s'ascund!...

Nu simti tu vrăjmasa haită ce'mprejurul tău se strange,
Dornică de hoit si sange?...
Nu-i simti oare răsuflarea?...
Coltii lacomi tu nu-i simti,
Ascutiti ca niste ace si, ca secera, cu zimti?...

Tu privesti cu nepăsare cum se luptă ticălosii
Să-ti alunge Tricolorul cu-ale lor otrepe rosii?...
S'ajungi robul unor haite pe-ale tale plaiuri verzi?...
Să-ti pierzi datinile toate, hora, doinele să-ti pierzi?...
De prin sfintele biserici să te lasi cu cnutul scos?...
Clopote să nu mai sune la'nvierea lui Hristos?...

O, de mii de ori nemernic ar fi neamul ce sub soare,
S'ar lăsa robit in lantul liftelor cotropitoare,
Fără Dumnezeu si Ţară, -
Cand, sub focul lui de pară,
Liftele cu zdrente rosii ar putea oricand să piară!...

Neamul meu, - in miez de noapte, glas adanc, cu dor fierbinte,
Se ridică pan'la mine, din străbunele morminte;
Sunt Voivozii si plăiesii, buciumasii dela munte,
Sunt arcasii, scutierii cei cu pletele cărunte,
Care, in vremuri vechi, putut-au toate liftele să'nfrunte...

Oare, tu nu le-auzi glasul?...
Geamăt lung e glasul lor
Si ne strigă tuturor:
"Strangeti-vă laolaltă toti, sub sfantul Tricolor!...
"Bratul tuturor să-l tină!
Bratul tuturor să-l poarte!...
"Doar sub el e biruintă, - in afara lui, e moarte!..."

Eu ascult si mă cutremur hohotind, cu ochii uzi...
Neamul meu, tu n'auzi glasul marilor străbuni?...
N'auzi?... Stai năuc si mi-te clatini?...
Nu străbate pan'la tine glasul marilor Musatini
"Descălecători de Ţară, păstrători de Neam si datini"?...

Neamul meu, - eu plang si scriu:
Dacă nu esti mort, ci viu,
- Fă din Tricolor trei flăcări, iar tu, foc măret sub ele,
Suie-ti flăcările sfinte pană dincolo de stele,
Ca să nu le mai ajungă hoarda liftelor misele!...

Dacă nu poti face astfel,
Neamul meu, - de mii de ori,
Mai ***and să vrei sa mori,
Decat, rob, să vezi de-asupra-ti carpa steagurilor rosii
Si s'auzi cum strănepotii isi vor blestema strămosii!...

 

O scrisoare de la Muselim-Selo - de G.Cosbuc

Măicută dragă, cartea mea
Găsească-mi-te-n pace!
Pe-aici e vant si vreme grea,
Si-Anton al Anei zace
De patru luni, si-i slab si tras,
Să-l vezi, că-ti vine plansul,
Că numai oasele-au rămas
Si sufletul dintr-insul.

Apoi, să stii c-a fost război
Si moarte-aici, nu sagă:
Cădeau pe dealuri, dintre noi,
Ca frunza, mamă dragă.
Si-acolo-n deal, cum fulgera,
Un plumb simtii că vine
Si n-avu loc, cat larg era,
Decat in piept la mine.

Mi-e bine-acum, si-asa socot
Că nu va trece luna
Si-oi fi scăpat de-aici detot.
Dar vezi te rog de una:
Să nu mai faci cum ai făcut
S-aduni la tine satul,
De veselă că ti-ai văzut
Acasă iar băiatul!

Să vezi pe-aici si ciungi si-ologi!
Hristos să-i miluiască!
Tu mergi la popa-n sat să-l rogi
O slujbă să-mi citească.
Puteri de nu vei fi avand
De plată, vorba-i lasă,
Că-i voi lucra o zi, oricand,
La-ntorsul meu acasă.

Pe Nutu vi-l lăsasem mic,
Cu crestetul cat masa -
O fi acum strengar voinic
Si vă răstoarnă casa?
Făcutu-i-ati si lui la fel
Căciulă, cum am vrut-o?
Aveam o piele-n pod, de miel,
Doar nu veti fi vandut-o?

Nevestei mele să-i mai spui
Să-mi cumpere o coasă,
Cea veche nu stiu este-ori nu-i
Si-o fi acum si roasă
De cand rugina scurmă-n ea.
Să-mi văd, o date-ar sfantul,
Cum cade iarba-n fata mea
Si-mi bate-n plete vantul!

Ea lupte-se cum biet o stii,
C-asa ne dete soartea,
Că si noi ne-am luptat pe-aci
Cu greul si cu moartea;
Dar l-a ajuns si pe harap
Blestemele si plansul,
Că noi i ne-am tinut de cap
Si-ntrarăm după dansul.

Si i-am făcut, măicută, vant!
L-am scos detot din tară,
Măcar stătea pe sub pămant
Si nu iesea pe-afară.
Si-am prins si pe-mpăratul lor,
Pe-Osman nebiruitul,
Că-l impuscase-ntr-un picior
Si-asa i-a fost sfarsitul.

Păi, ne tinea pesemne prosti,
Să-si joace hopa-tropa,
Că nu puteam să batem osti!
Dar poate taica popa
V-a spus de prin gazeturi tot -
El cum si-a dat juncanii?
Acum i-as cumpăra, să pot,
Dar nu mai am, azi, banii.

Mă doare-n piept, dar nu să tip,
Si-asa mi-e dor de-acasă,
Si-as vrea să plec, dar nu e chip
Că vodă nu mă lasă.
Dar uite, nu e nu stiu cat
O lună chinuită,
Si-o să te strang de după gat,
Măicuta mea iubită...

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Asa mi-a spus Ion să-ti scriu,
Iubească-ti-l pămantul!
Si-am tot lăsat, pan-a fost viu,
Si-mi tin acum cuvantul.
Să te mangaie Dumnezeu,
C-asa e la bătaie -
Si-am scris această carte eu,
Căprarul Nicolae.

 

Grai valah - de Vasile Voiculescu

Pentru ca dl.L.Dologa a scris un articol interesant -despre primul razboi mondial - m-am gandit sa redau niste poezii - emblema -.
Vad ca articolul nu este comentat...si este citit de f.putini. Pacat.



Grai tamaiat, cătuie de petale,
Gandul mi-a ciobănit pe plaiurile tale.

Umblă singur pe munti de sare,
Vant bătran cu miere-n spinare.

Serpi de răcoare verde-n paraie,
Cărări de bucium lung te stretaie.

Granguri de aur boabele-ti ciugul’,
Sesul ti-l ară dorul cu plugul.

Calc des cu sufletul arsu-ti coclaur,
Din fund oftează srămosii de aur.

De piscul tău, unde se-mbină
Pale de nori cu limbi de lumină,

Buzele-mi razăm fremătătoare,
Slavit pristol de piatră si floare.

Alt razboi

Si-aceiasi jale. Au fost multe momente in istoria noastra cand razboiul a fost necesar si inevitabil. E bine sa nu uitam cum spune domnul Dologa. Cei care cred ca in anii viitori Romania si Europa vor fi ferite de un razboi major se adauga acelora care au crezut ca dupa primul razboi mondial va fi imposibil sa mai urmeze un altul.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor