Sa ne amintim: Cum l-a expulzat Iliescu pe Mihai I

In urma Revolutiei din 1989, puterea Frontului Salvarii Nationale inca era una subreda, ample miscari de strada criticand felul in care membrii Partidului Comunist Roman au ajuns la conducerea tarii. Pentru noua putere, o mare ingrijorare o reprezenta si posibilitatea revenirii Regelui Mihai I.

Insusi Mihai I ceruse guvernului provizoriu, in ianuarie, reintroducerea Constitutiei din 1923, primind drept raspuns interdictia de a intra in tara.

Autoritatilor neocomuniste se temeau ca o eventuala revenire a Regelui Mihai ar fi putut aduce cu sine si restaurarea monarhiei constitutionale, tinand cont de prestigiul si respectul pe care regele inca il avea printre romani.

Protestele erau indreptate nu numai impotriva conducerii lui Ion Iliescu, dar si impotriva interdictiei regelui de a reveni in Romania si se sustinea din ce in ce mai deschis instaurarea monarhiei.

Actiunile FSN impotriva contestatarilor

Dupa 1989, propaganda indreptata spre denigrarea Regelui Mihai I, inceputa de comunisti, a continuat sub indrumarea Frontului Salvarii Nationale si a publicatiilor pe care le avea sub control.

Pentru a-si intari pozitia, Frontul Salvarii Nationale a recurs si la alte masuri, ce au avut un profund caracter represiv. Au fost chemati, "esalonat", zeci de mii de ortaci in capitala tarii in lunile ianuarie, februarie si iunie, pentru a macina prin violenta rezistenta populatiei, care se ridicase impotriva lui Ion Iliescu si a nomenclaturii.

Cel mai sangeros eveniment ramane cel din luna iunie, cand minerii, alaturi de fortele de ordine, au dovedit o brutalitate nemaivazuta.

Piata Universitatii, cunoscuta drept zona libera de neocomunism sau kilometrul zero al democratiei, a fost ocupata in mod sangeros de minerii veniti sa elimine acest centru al rezistentei anticomuniste. In acelasi timp au fost vandalizate sediile partidelor istorice si ale publicatiilor independente.

Versiunea oficiala mentioneaza 6 morti si 746 de raniti, dar Viorel Ene, presedintele "Asociatiei Victimelor Mineriadelor" indica chiar si 100 de morti.

Ion Iliescu le multumeste apoi minerilor public pentru serviciul civic adus si in decursul anilor le-a aparat interventia, sustinand ca acestia au ajutat la inabusirea unei rebeliuni legionare.

Mineriada din iunie a consolidat puterea lui Ion Iliescu, dar a permis si redeschiderea dialogului in privinta revenirii regelui Mihai.

Mihai I se intoarce

Pe 25 decembrie, Regelui Mihai I i se permite sa intre in Romania, dupa discutii cu guvernul roman si aterizeaza pe aeroportul Otopeni. Acesta era insotit de restul familiei regale si le sunt oferite vize provizorii pe 24 de ore, ei avand pasapoarte daneze. Scopul vizitei era participarea la o slujba religioasa, la Curtea de Arges, cu ocazia sarbatorilor de iarna.

Concomitent cu aceste evenimente, presa controlata prezinta stirea ca Mihai I a intrat clandestin si a fortat trecerea granitei, in cuvintele generalului Valeriu Rozoleanu, seful de atunci al Directiei Generale pentru pasapoarte. Se cere insistent expulzarea lui.

Sub amenintarea focurilor de arma

Spre surprinderea Regelui Mihai, pe autostrada Bucuresti-Pitesti se organizeaza un baraj politienesc. Sub amenintarea deschiderii focului, masinile in care se aflau membrii familiei regale sunt fortate sa se opreasca.

Le sunt confiscate pasapoartele si sunt obligati sa se indrepte spre aeroportul Otopeni, de unde urmau sa paraseasca tara, fiind insotiti tot timpul de o escorta armata.

Avionul charter inchiriat de rege a fost confiscat, autoritatile justificandu-si actiunea prin faptul ca pilotii aeronavei au fost gasiti in stare de ebrietate.

In dimineata zilei de 26 decembrie, Regele Mihai si membrii familiei regale sunt urcati intr-un avion ce se indrepta spre Elvetia si parasesc tara.

Ecourile unui tratament batjocoritor

Imediat dupa acest eveniment, guvernul Romaniei a precizat ca regele se afla fara viza in tara si a fost nevoit sa il expulzeze.

Aceasta motivatie este desfiintata insa de pasaportul regelui care prezenta viza romaneasca temporara. Detaliile sechestrarii regelui, odata ajunse la public, au generat un nou val de proteste in tara si au fost acompaniate si de critici dure din afara tarii la adresa guvernarii.

Actiunea orchestrata de guvern s-a vrut a fi o grea lovitura de imagine data regalitatii romanesti, insa efectul acesteia nu a fost cel sperat, deoarece, pe 23 aprilie 1992, in timpul vizitei istorice a lui Mihai I la Bucuresti, peste un milion de persoane au venit sa isi arate sprijinul.

Vazandu-si din nou puterea amenintata, Ion Iliescu nu ii mai permite lui Mihai I sa revina timp de cinci ani, iar cetatenia ii este acordata abia in 1997, de catre presedintele de atunci, Emil Constantinescu.